Cum fac carieră la UMF soția lui Tudorel Toader și fosta deputată Camelia Bogdanici

Unul dintre criteriile pentru a promova de la postul de conferenţiar universitar pe cel de profesor al UMF Iaşi, promovare care vine cu o creştere salarială consistentă, dar şi cu prestigiul atingerii celui mai înalt grad didactic din învăţământul superior, ţine de publicarea unui număr de lucrări ştiinţifice în baze de date internaţionale (în reviste indexate ISI Web of Science). UMF a stabilit pentru trecerea de la conferenţiar la profesor necesitatea publicării unui număr de „10 articole ISI ca autor principal, publicate în reviste din domeniul postului pentru care candidează (medicină, medicină dentară, farmacie), dintre care opt de la ultima promovare“.

Profesor în medicină specialist în chimie

Studiind CV-urile candidaţilor, în special cele ale conferenţiarilor care doresc să ajungă profesori, se observă două tipare: în primul rând, majoritatea covârşitoare a articolelor cu care se prezintă la concurs au fost publicate în reviste ISI ce par din cu totul alte domenii decât cele trei – medicină, medicină dentară sau farmacie (chiar dacă tematică lucrărilor pare a fi din domeniu), iar în al doilea rând, se remarcă o predilecţie a publicării într-o singură revistă: Revista de Chimie, ce apare în Bucureşti, aproape la foc continuu.

Să luăm exemplul celor trei conferenţiari care vor să devină profesori la Facultatea de Medicină Generală: pe oftalmologie, Camelia Bogdănici, fost parlamentar din partea PDL, ce a trecut apoi la UNPR în legislatura anterioară; pe deontologie medicală, Elena Toader, soţia lui Tudorel Toader, rector la Universitatea „Al.I. Cuza“ şi fost ministru al Justiţiei; pe semiologie medicală, Lucia Dima Cozma.

Camelia Bogdănici a avut o proli­fică activitate ştiinţifică după ce şi-a încheiat mandatul de parlamentar, reuşind să publice din 2016 ca prim autor 12 articole ştiinţifice în reviste indexate ISI, o activitate ce rivalizează cu cea a persoanelor care se ocupă exclusiv cu cercetarea, fără activitate didactică. Însă, din cele 12 lucrări publicate de Camelia Bogdănici, la o analiză atentă, doar unul singur este publicat într-o revistă care, aşa cum precizează metodologia, este „din domeniul postului pentru care candidează“, mai exact în Romanian Journal of Morphology and Embryology. În rest, deşi tematicile sunt din domeniul medicinei, Camelia Bogdănici va deveni profesor în medicină cu 11 lucrări publicate în Revista de Chimie (9 articole), Revista de Materiale Plastice şi Revista de Cercetare şi Intervenţie Socială, toate care pot fi numite cu greu multidisciplinare sau, cu multă binevoinţă, interdisciplinare.

Revista de Chimie, o publicaţie controversată

Nu împiedică nimeni un cercetător din domeniul medical să publice o lucrare ştiinţifică într-o revistă de teologie, spre exemplu, care să fie indexată în bazele de date internaţionale şi care să îi crească cota la nivel profesional în comunitatea academică internaţională. Felul în care a ajuns acel articol în revista respectivă ţine de politica editorială şi de alţi factori. Problema pe care o ridică aceste trei reviste în care a publicat Camelia Bogdănici este strict legată de respectarea le­gislaţiei naţionale (şi a metodologiei interne a UMF). Niciuna dintre cele trei reviste menţionate anterior nu pot fi considerate a fi „din domeniul postului pentru care candidează (medicină, medicină dentară, farmacie)“.

„Ziarul de Iaşi“ a consultat mai mulţi cercetători recunoscuţi în domeniul medical, atât din Iaşi, cât şi din alte centre universitare, nu pentru a comenta asupra calităţilor revistelor, ci pentru a analiza dacă, din opinia lor, aceste trei reviste fac parte din domeniul pentru care candidează vreunul dintre cei trei viitori profesori de la UMF, pentru că numele acestor reviste se regăsesc în CV-urile tuturor. Răspunsul general a fost nu. Argumentaţia Comisiei Ştiinţifice a UMF, care a validat aceste lucrări şi care le-a permis astfel celor trei să candideze pentru funcţia de profesor, a fost că în descrierea de pe site-ul revistelor, în special a Revistei de Chimie, unde sunt publicate foarte multe lucrări, figurează faptul că acceptă lucrări şi din cele trei domenii medicale invocate anterior. Decizia Comisiei Ştiinţifice nu a fost luată în unanimitate, şi au fost disensiuni şi în alţi ani în special în jurul acestei Reviste de Chimie.

„Dar nu poţi lua în calcul aşa ceva. Faptul că şi-au trecut pe copertă o listă cu domenii nu înseamnă că sunt şi indexate pentru lucrările din domeniile respective. Cum să promovezi în funcţie pu­blicând doar articole ştiinţifice în reviste cel mult conexe cu domeniul tău de activitate? Cum să devii profesor în oftalmologie sau deontologie medicală cu articole publicate în Revista de Chimie?“, a precizat un evaluator ARACIS specializat în domeniu, de la universitatea de profil din Timişoara, pentru „Ziarul de Iaşi“.

Mai mult decât atât, o simplă verificare a bazelor de date ISI Web of Science, în special pe Clarivate Analytics, ne arată că domeniile pentru care ele sunt indexate şi primesc factor de impact nu au treabă cu sfera medicală. Spre exemplu, Revista de Chimie este indexată pentru domeniile inginerie chimică şi chimie, în timp ce Revista de Materiale Plastice pentru ştiinţa materialelor.

Rectorul UMF: „Nu sunt de acord“

Şi dosarul Elenei Toader conţine aceleaşi semne de întrebare. Aceasta a prezentat, la capitolul zece articole ştiinţifice din domeniu publicate ca prim autor de la ultima promovare, nu mai puţin de 18 titluri de lucrări, dintre care doar patru pot fi trecute ca fiind dincolo de orice dubiu din domeniul în care activează: trei dintre ele în Romanian Journal of Legal Medicine, iar una în Romanian Journal of Bioethics. În rest, Elena Toader va ajunge profesor universitar la Facultatea de Medicină, chiar în domeniul deontologie medicală, cu lucrări publicate în revistele: Sustainability (cu activitate în principal în domeniul economic), Transylvanian Review of Administrative Sciences, Revista de Cercetare şi Intervenţie Socială, şi, bineînţeles, Revista de Chimie (cu şapte articole).

Dosarul cu cele mai multe lucrări din domeniul postului îl are Lucia Dima Cozma, care din 17 articole ştiinţifice publicate ca prim autor, 7 sunt în reviste de specialitate, 4 în Revista de Intervenţie Socială şi 6 în aceeaşi Revistă de Chimie. Conducerea UMF Iaşi a precizat că este conştientă de această situaţie, şi a argumentat că revistele respective, deşi preferate de cadrele didactice de la UMF Iaşi, sunt multidisciplinare şi prin urmare nu puteau fi eliminate de la dosar.

„Revista de Chimie este o revistă multidisciplinară, care publică şi articole din domeniul medicină. În România sunt relativ puţine în domeniul medico-farmaceutic, care să fie ISI şi în care cadrele didactice să poată publica pentru ca să îşi îndeplinească criteriile de promovare. Dar nu sunt de acord, ca rector, ca unele cadre didactice să aibă în portofoliu numai articole publicate în reviste multidisciplinare“, a declarat prof.dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iaşi.

În lipsa unei clarificări metodologice corespunzătoare, atât universitatea, cât şi cadrele didactice, sunt acoperite din punct de vedere legal, în acest caz, în ciuda semnelor de întrebare existente privind moralitatea unor astfel de măsuri. Conferenţiarii de la Facultatea de Medicină care şi-au depus dosarele la concurs nu au putut fi contactaţi până la ora publicării acestui articol.