Caută 
1 MIN
„În ultimii 100 de ani, am ajuns să credem că economia de piaţă este cel mai bun sistem, dar, după părerea mea, în următoarele trei decenii va avea loc o schimbare semnificativă, iar economia planificată va deveni din ce în ce mai mare. De ce? Pentru că, având acces la tot felul de date, am putea fi capabili să găsim mâna invizibilă a pieţei. Economia planificată despre care vorbesc nu este aceeaşi cu cea folosită de Uniunea Sovietică sau cea de la începutul fondării Republicii Populare Chineze. Cea mai mare diferenţă între economia de piaţă şi economia planificată este că prima are mâna invizibilă a forţelor pieţei… big data va face piaţa mai inteligentă şi va face posibilă planificarea şi predicţia forţelor pieţei, astfel încât să ne permită să realizăm în cele din urmă o economie planificată.”1 (Jack Ma, fondatorul gigantului chinez Alibaba).
Inteligenţa artificială (IA) este, probabil, cel mai cunoscut concept care se vehiculează astăzi în mass-media, deşi a fost inventat acum aproape 70 de ani de către informaticianul american John McCarthy (1927-2011). Dacă cei mai pesimişti specialişti invocă pericolul acestei inovaţii tehnologice la adresa întregii umanităţi, sugerând diverse scenarii apocaliptice, cei mai entuziaşti reliefează beneficiile generate de schimbările produse de aceasta. Această dilemă nu este tranşată definitiv într-o direcţie sau alta. IA stă la baza unor tehnici computerizate folosite în varii domenii, de la informatică, demografie, economie, sociologie, până la statistică şi multe alte domenii ştiinţifice.
O astfel de tehnică este Machine Learning (ML), o suită de algoritmi capabili să acceseze un volum imens de date (big data) şi să genereze apoi informaţii considerate relevante (modele) despre corelaţii care pot apărea între anumite variabile. Spre exemplu, dacă ştim câte tranzacţii cu cardul de credit au fost frauduloase în ultimii ani, algoritmii pot fi antrenaţi astfel încât să detecteze cu precizie dacă o tranzacţie curentă este sau nu frauduloasă. Pieţele libere funcţionează în baza unor reguli destul de simple şi generale (instituţii), cum ar fi accesul liber şi garantarea proprietăţii private, schimbul voluntar sau pacta sunt servanda (sau Principiul forţei obligatorii a contractului), neimpuse de nici un legiuitor benevolent, Leviathan birocratic sau proiect de ţară. Aceste instrucţiuni de utilizare s-au dezvoltat treptat de-a lungul secolelor datorită deciziilor unui număr imens de indivizi care au acţionat în baza principiului „încercare-eroare”.2
Unii autori, invocând conceptul lui Schumpeter de „distrugere creatoare”, consideră că big data va juca acest rol în raport cu arhitectura capitalismului din prezent. Cantităţi din ce în ce mai mari de date se vor acumula la nesfârşit şi vor pune sub semnul întrebării ceea ce credeam a fi universal valabil. ML va putea să facă predicţii corecte cu privire la investiţii şi consum, ceea ce va conduce la schimbări de paradigmă. „Raţionalitatea limitată” a persoanelor (Herbert Simon) va fi augmentată de aportul algoritmilor care, prin predicţiile şi modelele generate, vor putea să influenţeze deciziile şi comportamentele umane. Cu condiţia sine qua non ca piaţa descentralizată să joace un rol preeminent.3
Recent, cunoscutul lingvist şi intelectual de stânga, Noam Chomsky, a comentat această situaţie şi a arătat că mai este mult până departe astfel încât să putem afirma că IA va deveni superioară minţii umane. El consideră că „Mintea umană nu este … un motor statistic greoi pentru potrivirea modelelor, care se hrăneşte cu sute de terabytes de date şi extrapolează cel mai probabil răspuns la o conversaţie sau cel mai probabil răspuns la o întrebare ştiinţifică. Dimpotrivă, mintea umană este un sistem surprinzător de eficient şi chiar elegant care operează cu cantităţi mici de informaţii; nu caută să deducă corelaţii brute între observaţii, ci să creeze explicaţii.”4 Mai mult, Chomsky a fost cel care a invalidat teoria behavioristă dominantă la mijlocul secolului trecut, aparţinând cunoscutului profesor de psihologie de la Harvard, Burrhus Frederic Skinner (1904-1990). El a demonstrat că principiile behavioriste nu pot explica bogăţia şi complexitatea capacităţilor şi resorturilor lingvistice umane.5 Cu alte cuvinte, IA nu va reuşi să producă ceea ce este specific exclusiv construcţiei minţii umane. Spre exemplu, un nou-născut trăieşte o perioadă destul de lungă într-un zumzăit infernal de zgomote aparent nearticulate. Cum ştie să aleagă din acest volum imens de sunete indicibile doar pe cele semnificative şi care au legătură cu un anumit limbaj? Alegerea nu este făcută pe baza vreunei analize statistice, ci printr-un proces de căutare a ceea ce este particular şi propriu mediului înconjurător familiar.
Chomsky invocă studii ştiinţifice solide care demonstrează că sistemul cognitiv infantil posedă o serie de circuite neuronale care sunt setate să reacţioneze la anumite structuri ritmice (spre exemplu, lungimea silabelor în limbaj). Se oferă exemplul unui bebeluş japonez de 9 luni care va reacţiona doar la structuri lingvistice proprii limbajului familiar, nerecunoscând distincţia R-L, pe care o va elimina ulterior.6 De asemenea, aşa cum au demonstrat informaticianul Alan Turing (1912-1954) şi matematicianul Kurt Gödel (1906-1978) cu a sa teorie a incompletitudinii, există un paradox în matematică, în sensul că anumite afirmaţii matematice nu pot fi dovedite definitiv ca fiind adevărate sau false, o serie de probleme de calcul fiind, astfel, imposibil de rezolvat cu ajutorul algoritmilor specifici.7
Conceptul de tehnosocialism apare într-o lucrare a lui Brett King şi Richard Petty, „The Rise of Technosocialism: How Inequality, AI and Climate will Usher in a New World” (2021). Conform acestora, tehnosocialismul este un concept multifaţetat. Se afirmă că „Odată cu apariţia inteligenţei artificiale, suntem pe punctul de a rezolva probabil cele mai mari mistere ale universului, dar IA ne va permite, de asemenea, să automatizăm societatea pentru a oferi abundenţă şi prosperitate de nedescris. În curând vom avea la dispoziţie tehnologie pentru a ne prelungi durata de viaţă, pentru a face din umanitate o specie multiplanetară şi pentru a asigura nevoile de bază ale fiecărui bărbat, femeie şi copil de pe planetă.”8
INIMA SUS!
Bibliografie
1 https://www.globaltimes.cn/page/201706/1051715.shtml
2 Fernández-Villaverde J. (2021). Has Machine Learning Rendered Simple Rules Obsolete? European Journal of Law Economics. 52(2-3), 251-265.
3 https://www.imf.org/en/Publications/fandd/issues/2018/03/book2
4 https://www.nytimes.com/2023/03/08/opinion/noam-chomsky-chatgpt-ai.html
5https://www.theatlantic.com/technology/archive/2012/11/noam-chomsky-on-where-artificial-intelligence-went-wrong/261637/
6 ibidem
7 https://www.sciencedaily.com/releases/2022/03/220317120356.htm
8 B. King, R. Petty (2021). The Rise of Technosocialism: How Inequality, AI and Climate will Usher in a New World. Marshall Cavendish International. Rye Brook, p. 15.
Aurelian-Petruş Plopeanu este cercetător CS II dr. habil. și director al Departamentului de Ştiinţe Socio-Umane din cadrul Institutului de Cercetări Interdisciplinare, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi cadru didactic asociat al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor
Îți recomandăm
