Caută 
2 MIN
Donald Trump a fost reperat de KGB, serviciile de spionaj sovietice, cu mult înainte să devină preşedintele Statelor Unite. susţine un fost agent KGB, Iuri Şveţ, într-o carte a jurnalistului Craig Unger, ”American Kompromat”, relatează The Guardian.
În anii '80, KGB-ul vedea în Donald Trump o persoană care poate servi interesele Rusiei. Omul de afaceri devenit preşedinte a intrat pe ”radarul” spionilor sovietici pentru prima oară în 1977, când tocmai se căsătorise cu prima sa soţie, Ivana Zelnickova, de origine cehoslovacă. Donald Trump a fost vizat atunci într-o anchetă de spionaj a KGB şi serviciilor din Cehoslovacia, o ţară comunistă aflată la acea vreme sub tutela Moscovei.
În 1980, Donald Trump a deschis Hotelul Grand Hyatt la New York, iar în vederea echipării camerelor hotelului el a cumpărat 200 de televizoare de la un distribuitor care ar fi fost controlat de KGB, un lucru care ar fi făcut posibilă o mai bună cunoaştere a viitorului preşedinte al Statelor Unite drept un potenţial atu al URSS.
ÎNTÂLNIRE CU KGB-UL
În 1987, Donald ŞI Ivana Trump vizitau Moscova şi Sankt Petersburgul. Tot potrivit lui Iuri Şveţ, care se afla în post la Washington, în anii '80, KGB-ul a intrat în contact cu viitorul preşedinte şi i-a sugerat să devină un politician. ”Pentru KGB era o ofensivă de şarm. Ei au cules multe informaţii despre personalitatea sa, pentru a afla cine era cu adevărat. Au avut sentimentul că era extrem de vulnerabil intelectual şi psihologic şi că era sensibil la linguşeli. Este lucrul pe care l-au exploatat”, declară Iuri Şveţ pentru The Guardian.
”Ei s-au prefăcut a fi foarte impresionaţi de personalitatea sa şi (i-au spus că) credeau că trebuie să fie persoana care avea să ajungă într-o bună zi preşedintele Statelor Unite”, adaugă el. Revenit în Statele Unite, Donald Trump a încercat să se lanseze în cursa obţinerii învestirii Partidului Republican în alegerile prezidenţiale.
El a publicat un editorial, în mai multe publicaţii, la 1 septrmbrie 1987, în care afirma că Statele Unite este necesar să nu mai apere ţări care pot face singure acest lucru. Această poziţie izolaţionistă a încântat KGB-ul, subliniază Iri Şveţ. Iar Donald Trump avea să o reafirme pe când avea să fie preşedintele Statelor Unite, din 2017 în 2021.
