PĂTRĂŢELUL ROŞU CU TRICOLOR

Dragobetele: cine e el şi ce vrea el

De Cip IEȘAN

marți, 22 februarie 2022, 15:54

2 MIN

* Joi e sărbătoarea Dragobetelui. Se spune că respectivul ar fi un responsabil neaoş al iubirii pe teritoriul României, dar se pare că e doar un fel de răspuns naţionalist la Valentine's Day, un fel de AUR al dragostei, care nu-i nici chiar atât de vechi, doar de vreo 200 de ani. Practic, el a fost scos din lada de zestre a istoriei, scuturat de praf, cârpit şi băgat în faţă de tinerii hipsteri în căutare de ceva inedit, cu care să iasă în evidenţă, pe motiv că Ziua Îndrăgostiţilor e sărbătorită de prea mulţi, deci a ajuns mainstream…

* Valentine's Day a venit pe filieră anglo-saxonă; Dragobetele are origine slavă şi un nume format din "drag" şi "bete", de unde deducem că nu se referă chiar la amor, ci la dragostea de băutură. O creatură cu drag de beţie sugerează mai degrabă violul, între noi fie vorba.

* Wikipedia ne mai informează că Dragobetele este "fiu al Babei Dochia şi cumnat cu eroul vegetaţional Lăzărică". Voi aţi auzit vreodată de Lăzărică, eroul vegetaţional? Ce fel de erou e? Erou al Muncii Socialiste, erou de film? Şi vegetaţional? Pesemne că termenul ăsta i-o fi atras pe tinerii hipsteri, care au crezut că înseamnă vegetarian sau chiar vegan, deci e de-al lor, nu pune gura pe carne (decât când nu-l vede nimeni) şi se hrăneşte doar cu grâu încolţit, quinoa şi goji.

* Tot Internetul ne spune că 24 februarie, ziua Dragobetelui, e una în care păsările şi animalele se împerechează; la cum se prezintă situaţia actuală, bănuim că singurele jivine care respectă tradiţia şi se înmulţesc sunt maidanezii (inclusiv cei sterilizaţi de Primării, cărora sterilizarea le-a sporit bărbăţia) şi dăunătorii. Să sperăm că pe 24, de Dragobete, nu se vor împerechea şi coronaviruşii, să se încoţopenească, de pildă, un Omicron cu o Delta şi să iasă cine ştie ce nouă panaramă.

* De Dragobete, cică fetele şi flăcăii satelor, în haine de sărbătoare (trening de nuntă şi pantofi împletiţi), se întâlnesc în faţa bisericii şi pleacă în pădure, după vreascuri şi fragi; nu ştim ce legătură există între vreascuri şi iubire: poate că în procesele verbale adunate de-a lungul anilor se află declaraţii ale victimelor care au dat fraga buzelor (după cum spunea Dan Spătaru în hit-ul său "Ţărăncuţă, ţărăncuţă") doar ameninţate cu vreascul peste ochi.

* Tot după datină, pe la prânz, fetele se întorc în sat alergând (cică obiceiul ăsta se cheamă "zburătorit"), urmărite de flăcăii îndrăgostiţi. Asta, în teorie, fiindcă în practică multe tinere apar în sat alergând, cu hainele în dezordine, părul smuls şi ochii vineţi, urmărite de flăcăi cu vreascuri în mâini; altele nu mai apar în sat, deoarece n-au fost atente la jurnalele de ştiri şi n-au aflat că în pădurea lor există lupi şi urşi flămânzi…