În cinci mari comune din judeţul Iaşi nu există medic de familie. Probleme în altele 50

Cinci mari comune din judeţul Iaşi, care adună în total 20 de sate, nu au niciun medic de familie care să se ocupe de sănătatea populaţiei, pacienţii din aceste zone fiind nevoiţi să se înscrie pe listele altor medici de familie, din comunele sau oraşele apropiate.

Mai mult de jumătate din comunele din judeţ au un deficit de medici, conform unor date centralizate de Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) şi care au fost făcute publice ieri sub forma unei hărţi interactive. Aceste date, valabile la nivelul lunii august 2019, arată o situaţie îngrijorătoare şi la nivelul întregii ţări, unde 328 de localităţi nu au medic de familie, reprezentând 2,52% din populaţia României, deficitul real aşa cum a fost calculat de reprezentanţii FNPMF, fiind de 2.187 de medici de familie.

La nivelul judeţului Iaşi, în anul 2017, în judeţ existau doar două comune fără medic, şi anume Ion Neculce şi Costeşti, din anul 2018 s-a mai adăugat o comună, fiind vorba despre Cucuteni, iar în 2019 în rândul comunelor fără asistenţă medicală primară s-au mai adăugat şi comunele Răchiteni şi Şcheia.

Astfel, din cele 93 de comune ale judeţului, aproximativ 50 au un deficit de medici de familie, lipsindu-le unul sau mai mulţi specialişti, 5 nu au niciun medic, iar 7 au mai mulţi medici decât ar fi nevoie. Din această categorie face parte inclusiv oraşul Târgu Frumos, care are doi medici în plus, alături de comunele Schitu Duca, Ciorteşti, Mirosloveşti, Belceşti, Victoria şi Bivolari care au câte încă un medic în plus faţă de câţi ar fi necesari.

Chiar şi la nivelul municipiului Iaşi se înregistrează un deficit de 20 de medici, raportat la o populaţie de 382.767 de locuitori, existând 171 de medici în contract cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate.

Medicina de familie este subfinanţată

Reprezentanţii Colegiului Medicilor (CM), filiala Iaşi, susţin că, în ultimii patru ani, numărul medicilor de familie ieşeni a scăzut în mod constant, 40 de medici alegând să renunţe la cabinetele lor.

„Există un fenomen pe care l-am observat – în locurile unde nu sunt suficienţi medici, nu înseamnă automat că dacă mâine merge un medic va şi avea pacienţi. Asta pentru că cei din sate s-au înscris între timp la alţi medici din satele vecine, nu sunt mulţi pacienţi care să nu fie înscrişi la un medic de familie, problema este cât de aproape sunt medicii de casa lor. Spre exemplu, noi am avut situaţia de la Vânători unde locuitorii au rămas fără medic vreo doi ani după ce un medic a plecat în Franţa. Atunci el avea un praxis destul de bun, de aproximativ 2.000 de pacienţi, însă medicul pe care l-am adus noi acum supravieţuieşte cu un număr destul de mic de pacienţi, pentru că între timp majoritatea pacienţilor s-au mutat la medici din Paşcani, chiar dacă trebuie să parcurgă o distanţă de 10 – 12 kilometri“, a precizat dr. Liviu Oprea, medic de familie şi preşedinte al CM Iaşi.

O altă situaţie ciudată este în cazul comunei Ion Neculce, care de ani de zile nu are niciun medic de familie, pentru cei 5.861 de locuitori necesarul fiind de trei medici. La câţiva kilometri, în Târgu Frumos, există zece medici de familie, deşi necesarul ar fi de maximum opt la cei 14.353 de locutori. Explicaţiile sunt multiple, însă cei de la Colegiul Medicilor spun că problema momentan este fără rezolvare.

„Foarte multe cabinete din mediul urban au fost deschise cu peste 20 de ani în urmă când orice medic putea să îşi deschidă cabinet doar dacă depunea o cerere. Ulterior, acest lucru a început să fie reglementat şi a fost nevoie de un minimum de 1.800 de pacienţi pe listă. De aceea, în anumite oraşe iniţial s-au deschis mai multe cabinete decât era nevoie“, a completat medicul ieşean.

Specia­liştii spun că problema încă nu este una foarte gravă, dar în câţiva ani ne vom confrunta cu o lipsă a medicilor de familie. În primul rând, pentru că se scot foarte puţine locuri la rezidenţiat pentru medicina de familie, deşi ar exista medici tineri dornici care să ocupe locurile respective. Spre exemplu, la examenul de rezidenţiat din decembrie 2019 la Iaşi au fost scoase la concurs doar 22 de locuri pentru medicina de familie, iar la nivelul întregi ţări au fost scoase 179 de locuri pentru aceeaşi specialitate.

De asemenea, medicii susţin că asistenţa medicală primară se confruntă cu o subfinanţare în comparaţie cu alte paliere ale sistemului de sănătate, în timp ce toate cheltuielile din cadrul unui cabinet sunt suportate de către medic, atât cele de întreţinere, cum ar fi plata chiriei, a utilităţilor, achiziţionarea de consumabile, medicamente, dar şi plata salariilor către asistentul medical sau către femeia de serviciu.