Paritate şi surogat

Domnul prim-ministru cu nume de viking (sau de vikingiţă? că, v-am spus, sexul este greu de stabilit) e prea puţin interesat de competitivitate, de competiţie, cum ziceam, ci de ce au miniştrii în chiloţi. Pentru dumnealui e important doar să angajeze de dragul de a angaja bărbaţi şi femei în număr egal. S-a dus epoca veselă a Angelei, a venit solzoşenia sholziană sau sholzianismul solzos: egalitate perfectă – de la ministerele cu număr egal de miniştri şi ministrese până la bordeluri cu număr egal de curve şi curvoi. De bună seamă că viitorul va fi următorul: 50% bărbaţi angajaţi într-o uzină metalurgică şi 50% femei tot cu pantaloni (dar de damă, fără prohab) eventual personal TESA, minerii şi mineriţele tot aşa: 50%-50%. Şi vidanjorii cu vidanjoriţele, şi instalatorii cu instalatoarele sau instalatoriţele, cum s-o mai fi zicând, sculer-matriţerii cu sculeriţele-matriţeriţe. Şi tot aşa. Soldaţii trimişi în Sahel şi în Africa de Vest vor fi în număr egal cu soldatele (sau soldăţelele, în fine), iar cei căzuţi la datorie e musai să fie în număr egal – câţi eroi atâtea eroine, cu leşul corect înfăşurat în drapelul cu steluţe, cu imnul aferent, cu salutul solemn etc. Oricum, moartea ne egalizează pe toţi: sub glie. Fiecare ministru cu ministreasa sa, fiecare doctor cu doctoriţa sa, fiecare rafila cu arafatul său, ca soarele cu luna, ca cheutorile „moş” şi „babă”, unul chelios, celălalt hirsut, unul baba Rada, altul Rada baba.

Cap de neamţ acest german cu nume de viking! Cum a putut el lepăda găinaţul acesta! Sau, în fine, excrementele. Mda, cocoşii să fie la paritate cu găinile, prea se găinăţau degeaba cobăriile până le venea rândul la un singur cocoş, oricât de aprig este acesta. Iar cioroii la paritate cu ciorile. O creangă un cioroi şi o cioară, o turlă de biserică zece ciori şi zece cioroi. Eins, zwei, polizei! Aşa ca piţigoii care par unigen. E drept, îi mai văd cocoşindu-se pe firul electric din faţa ferestrei. Aşa că blestemaţii de porci trebuie să încalece un număr egal de scroafe (iertaţi-mă că folosesc acest cuvânt jignitor pentru doamnele porc), purceii pe scrofiţe, cucii la fel pe cuculese (sau cucoaice!?), ţapii pe capre, crocodilii pe crocodilese, taurul, care e un fel de bou (nu se zice „vezi pe unde calci, boule”), pe vacă, croncobaurii pe croncobăriţe. La fel ca guvernul domului Olaf, dar chestiunea se împânzeşte în toată Europa, ca scârna împrăştiată pe „şuşă” de roata maşinii: câţi croncobauri, atâtea croncobăriţe, toate cu pantaloni, cu pieptul supt, cu figuri aspre, vultureşti, nu mai recunoşti care-s bărbaţi şi care femei. Pentru… chestia aia mergi la bordel, la curve sau curvoi. O planetă cu un singur sex, cu părinţi surogaţi – asta ne aşteaptă. Şi mame surogat. Sau ne vom înmulţi prin spori, prin sciziparitate, nu ştiu cum. Ca peştii prin icre şi lapţi, ca broaştele prin ouă depuse în apă. Deja performanţele sexuale ale occidentalilor s-au micşorat, sunt mai mici ca ale esticilor, care-s deocamdată mai de la brazdă, mai neciopliţi – aşa spun statisticile.

Găsesc ei o soluţie „curată” în locul sexului, iar presa mondială teribil de plicticoasă, acest Coran emanat prin intermediul îngerilor progresişti, purificat de toate scandalurile reale, de furtişagurile politice, o va inocula mulţimilor, precum un medicament placebo.

Tot astfel, politicienii de pe tot gogoloiul numit Pământ vor fi obligaţi să aibă un număr egal de neveste şi amante. Şi de trangenderi, of course! Gata: nu mai merge cu două-trei amante şi o singură nevastă şi, hai, o soacră, plus rudele din provincie.

Câţi servitori, atâtea servitoare, câţi măturători în Occident, atâtea măturătoare! Sau măturoaie? Mai greu va fi cu cerşetorii motofoşi şi cerşetoarele aşijderea. Cum să-i numeri pe ăştia din ganguri şi de prin subsoluri? Va fi greu să se găsească un număr egal, iar când găseşti dau ortul popii, că ăştia mor iute şi degrabă. Apropo de popi că tot am pomenit. Popiţe n-am auzit, nici popoaice, doar preotese şi amante de popi. La paritate.

Mda, mi se pare că neomarxismul pur ne paşte. Ce nu a reuşit Ceaşcă şi alţii ca el, izbutesc ăştia în numele democraţiei totalitoante şi aseptice. Iar dacă tu spui altceva, eşti catalogat imediat drept „extremist”. Nu vă miroase a comunism mondial chestia asta egalitaristă bărbat-femeie? Strungarii şi strungăriţele, optimişti, cu strugăreaţă sau fără, cosmonauţii şi tereşkovele. Egalitatea perfectissimă: bărbaţi, femei şi transgenderi. Ooo, cât va fi visat tovarăşul Stalin aşa ceva! E drept, Stalin nu prea înghiţea pe transgenderi. Ce vreţi, zi-i dictator şi pace! Un ciufut nedemocrat!

Mi se pare că utilizarea logicii şi a bunului simţ dăunează grav sănătăţii mintale a neo-politrucilor. Deseori nu mai înţeleg lumea în care trăiesc. O lume nebună, nebună, nebună, cuprinsă de paritatea surogat progresistă. Nu mai suntem oameni, ci nişte vietăţi progresiste, acerebrate, un ciopor de croncobauri-surogat adunaţi în turmă cu biciul dulce, învăluitor al mass-mediei.

Şi o iau razna. Dacă astea-s valorile europene, apoi…

Radu Părpăuţă este scriitor, traducător şi publicist