Planuri de vacanţă? Restaurantele din Grecia: unde mâncai cu 30 de euro, acum mănânci cu 50

„În restaurantul unde am lucrat, foloseam două uleiuri de măsline, ambele extravirgine: unul pentru tigaie şi celălalt pentru salate”, explică el. Primul tip de ulei îl luam cu 5,5 euro pe litru iar al doilea cu 7,5 euro/litru. Cel de 7,5 euro a ajuns la 17 euro, iar cel de 5,5 a trecut la 10 euro. „Spune-mi, ce să fac? Ca sa am cartofi prăjiţi ar trebui să taxez clienţii cu 7 euro pentru portie… Sau ar trebui să pun ulei de seminţe care este otravă? Oricum, o să am coşmaruri în somn cu recenzii pe Google pe care o să le primesc- fie că dau cartofi prăjiţi cu 7 euro într-un restaurant, fie că folosesc ulei de seminţe…”

La fel, bucătarul (şi proprietarul restaurantului Cookoovaya) Periklis Koskina se plânge de cât a crescut preţul unei salate greceşti. “Aud oameni indignaţi care îmi spun că au plătit 13 euro pentru salată. Dar, chiar dacă găseşti uleiul potrivit, roşia potrivită, capera potrivită şi măslinele potrivite şi adaugi toate costurile legate de transportul lor la restaurant, vei înţelege că acesta este preţul pe care îl vei avea de plătit”.

Indiferent de povestea pe care ţi-o va spune fiecare bucătar sau angajat din restaurant pentru a justifica preţurile ridicate din restaurantele ateniene, toată lumea este de acord că nota de plată care înainte de pandemie era de 30 de euro de persoană acum e 50. Iar vechiul cincizeci a devenit optzeci.

Vinul ajunge în zona de preţ 70 – 80 de euro. Vorbim de niveluri de preţ complet prohibitive chiar şi pentru familiile despre care am spune că aparţin părţii favorizate a clasei de mijloc. Este posibil ca bucătăria greacă de calitate să ajungă un produs scump, accesibil doar câtorva persoane?

„Ca om de restaurant, sunt nevoit să absorb cât mai mult costurile suplimentare prin reducerea marjei de profit”, argumentează Periklis Koskinas (restaurantul Cookoovaya). „Dar este adevărat că după pandemie şi mai ales după invazia Ucrainei, preţurile au început să crească brusc: chirii, energie, materii prime şi care nu erau atât de uşor de absorbit. Trebuia să le includ în lista de preţuri.”

Alt şef de restaurant, Lefteris Lazarou patronează cârciuma „Varoulko”. „După pandemie, restaurantele s-au deschis toate cu vechile liste de preţuri. Marea panică a venit odată cu invadarea Ucrainei, când toată lumea s-a trezit cu explozia preţurilor la energie. Era vremea când vedeam că souvlakiul de cartier costa un euro şi jumătate. În prima fază, energia a crescut brusc cu 20%. Pe nota de plată creşterea a fost de 7-8%. Dar apoi creşterile au fost şi mai mari”

În Grecia avem o problemă suplimentară pe care nu o întâlneşti atât de mult în Europa Centrală, îmi spune bucătarul Periklis Koskinas. „Aici nu avem un lanţ de aprovizionare compact, aproape automatizat, cu mari producători, pieţe, trenuri, rute regulate; aici producţia este fragmentată şi accesul la micro-producătorul din Andros sau Drama este un proces complicat care îl împovărează atât pe bucătar cât şi pe client, pentru că se vede în preţuri.

De acord, dar toate acestea nu erau valabile şi înainte de pandemie? „Ba da, evident! Dar astăzi, când accentul pus pe materiile prime este şi mai puternic, dependenţa de factori care nu pot fi controlaţi de bucătar şi antreprenor este în creştere.” „Înainte de pandemie şi de război, tendinţa în gastronomia greacă era să mergi la micul producător care face agricultura ecologică, nu produce în masă. Dar azi acele produse sunt mai scumpe. Dar mai sunt şi alţi factori: raritatea unor materiale, sezonalitatea devenită mult mai strictă faţă de cum era în trecut sau produse care acum sunt considerate „delicatese” şi care nu erau aşa acum câţiva ani (ex. ouă de prepeliţă).

Numitorul comun al tuturor acestor schimbări este că profesioniştii din catering cumpără mai scump pentru a găti. Pe deasupra trebuie să adăugăm criza climatică care a „destabilizat” (să spunem elegant) producţia agricolă (să ne uităm la anul trecut care a fost oribil pentru struguri şi măsline) şi să adăugăm la toate acestea problema energiei şi a inflaţiei”. (Preluare: Dan Popa, HotNews.ro)