Caută 
1 MIN
În ultimul deceniu, Iaşul şi împrejurimile sale s-au umplut de construcţii, case şi blocuri, sedii de firme şi amenajări inginereşti necesare serviciilor şi producţiei de bunuri. Transportul de călători şi mărfuri care traversează Zona Metropolitană Iaşi cu ţintă spre municipiul reşedinţă de judeţ este din ce în ce mai anevoios, de-a dreptul chinuitor la orele de vârf ale unei zile de lucru.
Oameni cu resurse financiare şi posibilităţi materiale au construit/ achiziţionat case impozante în localităţile limitrofe Iaşului, deplasându-se zilnic în oraş, însoţiţi de copiii care frecventează şcolile de prestigiu din centrul Capitalei moldave. Infrastructura Iaşului nu reuşeşte să ţină pasul cu creşterea populaţiei şi dezvoltarea imobiliară din Zona Metropolitană Iaşi. Toată această aglomerare de populaţie şi locuinţe care se produce oarecum spontan, fără niciun plan sau o viziune pe termen mediu şi lung, polarizează interese, enervează lume, generează întrebări fără răspunsuri, afectează calitatea vieţii urbane.
Potrivit Legii nr. 351/2001 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, zona metropolitană este „zona constituită prin asociere, pe bază de parteneriat voluntar, între marile centre urbane şi localităţile urbane şi rurale situate în zona imediată, la distanţe de până la 30 km, între care s-au dezvoltat relaţii de cooperare pe multiple planuri. Prin aceeaşi lege au fost incluse în categoria marilor centre urbane Capitala ţării alături de 11 municipii de rangul I: Bacău, Braşov, Brăila, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Oradea, Ploieşti şi Timişoara. Crearea zonelor metropolitane a fost gândită ca fiind o componentă a procesului de regionalizare a României, în contextul aderării la Uniunea Europeană. Precum regiunile de dezvoltare ale României, zonele metropolitane au un statut administrativ incert, fiind mai degrabă nişte decupaje statistico-geografice.
La data de 9 august 2008 lua fiinţă Asociaţia Zonei Metropolitane Iaşi, înregistrată ca asociaţie de dezvoltare intercomunitară cu rol de a coordona strategia şi proiectele care vizează dezvoltarea acestei zone. Zona Metropolitană Iaşi (ZMI) este formată din 19 unităţi administrativ teritoriale: municipiul Iaşi şi comunele Victoria, Aroneanu, Popricani, Rediu, Valea Lupului, Leţcani, Miroslava, Ciurea, Bârnova, Schitu Duca, Tomeşti, Holboca, Ungheni, Movileni, Ţuţora, Comarna, Prisăcani şi Mogoşeşti. Suprafaţa ZMI este 808 km2, reprezentând 14,74% din suprafaţa judeţului Iaşi, din care suprafaţa agricolă este de 506 km2, iar suprafaţa arabilă de 335 km2. În momentul de faţă, este în curs de implementare Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2015-2030 a Zonei Metropolitane Iaşi, document elaborat în contextul noului cadru financiar multianual al Uniunii Europene, care a impus o reactualizare a strategiilor de dezvoltare locală pentru a se plia de noile priorităţi ale programelor cu finanţare europeană, ţinând cont şi de obiectivele de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030.
Într-un articol din 2018, arătam că populaţia Zonei Metropolitane Iaşi însuma 507.775 locuitori şi reprezinta la acea dată 53,8% din populaţia judeţului Iaşi. Zona Metropolitană (exclusiv municipiul Iaşi) se caracterizează printr-un trend puternic ascendent, populaţia după domiciliu a comunelor ce fac parte din această zonă a crescut cu 28,8% faţă de 1 iulie 2007. Astfel, la data de 1 iulie 2017, populaţia după domiciliu din localităţile din jurul municipiului Iaşi a atins numărul de 1.358.86 persoane. Se remarcă localităţile aflate în zona periurbană, Valea Lupului, Miroslava, Rediu, Bârnova, unde populaţia după domiciliu a crescut cu peste 50% raportat la anul 20071.
Schimbările legislative din anul 2014 (aplicarea Regulamentului UE nr.259/2014 privind liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova) au determinat un boom al migrării basabenilor către localităţile judeţului Iaşi, pentru eliberarea de acte de identitate. Aceştia au ales în special zonele rurale pentru a fi primiţi în spaţiu, deoarece formalităţile administrative sunt mai rapide. Cele mai elocvente exemple sunt comunele Moşna şi Grajduri. De exemplu, în anul 2014, populaţia comunei Moşna s-a dublat în comparaţie cu anul precedent, în timp ce populaţia comunei Grajduri a crescut cu 136% faţă de 2013. Şi în următorii ani, trendul a fost acelaşi, pe raza comunei Moşna fiind înregistraţi după domiciliu 6738 persoane în anul 2017 (faţă de 1795 persoane în anul 2013). Triplarea populaţiei din aceste localităţi este doar administrativă, mutarea moldovenilor de peste Prut fiind artificială. Cei mai mulţi dintre aceştia, după dobândirea paşaportului românesc, emigrează către alte ţări europene dezvoltate. Această situaţie are şi un aspect pozitiv: alocarea bugetară pentru aceste localităţi a crescut semnificativ odată cu creşterea populaţiei. Vom vedea dacă proiectul Ministerului Afacerilor Interne, lansat recent spre dezbaterea publică, care prevede printre altele verificarea dacă solicitanţii de acte de identitate locuiesc la adresa unde solicită stabilirea domiciliului, va pune capăt acestei imigraţii dinspre Republica Moldova având consecinţă creşterea administrativă a populaţiei din judeţe precum Iaşul şi Vaslui. După actele de identitate, populaţia judeţului Iaşi era la 1 iulie 2021 de 976.586 locuitori, iar populaţia rezidentă (estimată) la 1 ianuarie 2021 era de 794.752 locuitori. Evenimentul anului 2022 – Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor – ne va lămuri care este de fapt populaţia rezidentă (stabilă) a unităţilor administrativ-teritoriale ale ţării.
Creşterea populaţiei judeţului Iaşi, realizată pe seama aglomerării din Zona Metropolitane Iaşi, a stimulat şi sectorul construcţiilor. Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi, în primele unsprezece luni ale anului 2021, numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale eliberate pe total judeţ a fost de 2520, cu 3,1% (+76 autorizaţii) mai multe comparativ cu perioada similară din anul 2020. Pe medii de rezidenţă, s-a înregistrat o scădere cu 13,7% (-39 autorizaţii) a numărului de autorizaţii în mediul urban şi o creştere cu 5,3% (+115 autorizaţii) în mediul rural. În luna noiembrie 2021, în judeţul Iaşi s-au eliberat 145 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, cu 35,8% mai puţine comparativ cu luna anterioară şi cu 27,1% mai puţine faţă de luna corespunzătoare a anului precedent2.
Pe platformele media şi reţelele de socializare se anunţă proiecte imobiliare grandioase în Zona Metropolitană Iaşi. Am putea spune că publicitatea bate realitatea (statisticile oficiale). Sute de case şi apartamente sunt vândute oamenilor sub forma „promisiunilor de vânzare-cumpărare”, cele mai multe fără niciun fel de garanţii financiare şi/sau certitudinea finalizării, fără ca proiectele respective să aibă emise măcar autorizaţiile de construire. Ca sociolog sunt extrem de curios cine sunt oamenii (vârstă, profesie, educaţie, venituri, mediul de provenienţă, ţara de origine etc.) care cumpără aceste promisiuni de vânzare, oferind avans chiar şi de 90% din valoarea totală a construcţiei, în condiţiile în care preţurile la materialele de construcţii au explodat realmente, iar costul forţei de muncă din sectorul construcţiilor este în creştere.
1 Iftimoaei, C., Baciu, I.-C., „Populaţia Zonei Metropolitane Iaşi: volum, structuri şi procese demografice”, în vol. Teodor Păduraru, Dumitru Jijie, Marilena Doncean, Georgiana Tacu (coord.), Dezvoltarea Economico-Socială Durabilă a Euroregiunilor şi a Zonelor Transfrontaliere, vol. XXXIII, Editura Performantica, Iaşi, 2018, pp. 313-328
2 Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi, Comunicatul de presă nr. 47 din 10 ianuarie 2022 privind Autorizaţiile de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale în luna noiembrie şi perioada 1 ianuarie-30 noiembrie 2021.
Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi
