Poveşti medicale impresionante ale refugiaţilor ucraineni de la Iaşi. O doctoriţă din Kiev a născut natural la 42 de ani

În spitalele din Iaşi s-au căutat metode – medicii sau asistenţii care erau vorbitori de limbă rusă sau ucraineană erau solicitaţi pentru a asigura traducerea, în aşa fel încât să fie cineva care să poată înţelege care sunt nevoile lor. La unele unităţi medicale, gărzile au fost aranjate în aşa fel încât să fie în permanenţă cineva la spital care se putea înţelege cu refugiaţii.

Spre exemplu, încă de la început la Spitalul Clinic de Urgenţe „Sf. Spiridon” din Iaşi au existat medici şi asistenţi vorbitori de limbă rusă şi ucraineană, astfel încât să poată fi asigurată traducerea. De asemenea, şi la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Sf. Parascheva” din Iaşi în fiecare gardă există cel puţin un cadru medical care este vorbitor de limbă rusă.

„Ne-am pus în locul lor şi am dorit să le asigurăm tot confortul psihic necesar. Prezenţa într-o unitate medicală reprezintă pentru mulţi dintre pacienţi un motiv de anxietate, boala în sine creează disconfort atât fizic cât şi psihic, iar în cazul acestor pacienţi se adaugă înstrăinarea, sentimentul de nesiguranţă departe de casă şi de tot ce le era familiar”, a explicat dr. Florin Roşu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase.

Legătura pacientelor la Maternitatea „Cuza Vodă”: un medic român născut în zona Cernăuţi

Una dintre cele mai sensibile situaţii a fost cea în care s-au aflat femeile refugiate care au fost nevoite să nască departe de casă şi de cei dragi. La Maternitatea „Cuza Vodă” au fost şapte ucrainence care au adus un copil pe lume în starea de teamă şi nesiguranţă provocată de războiul din ţara vecină. „Ziarul de Iaşi” prezintă povestea unui medic neonatolog din Kiev, Olena Kyshchenko, care a ajuns să nască la vârsta de 42 de ani al treilea copil al familiei, ajutată de unul dintre medicii de la maternitatea ieşeană cu care a putut comunica în rusă.

Olena Kyshchenko, 42 de ani, este medic neonatolog 

Medicul Elena Danii de la Maternitatea „Cuza Vodă” din Iaşi s-a ocupat în toate aceste zece luni de pacientele refugiate din Ucraina care ajungeau la spital fie ca să nască, fie pentru alte intervenţii ginecologice. Spune că pentru femeile ucrainene faptul că au găsit persoane cu care să poată comunica a contat foarte mult pentru că s-au simţit înţelese şi integrate. Femeile ajungeau la maternitate în urma unor programări care erau făcute de cei de la centrele de voluntariat.

„Pentru că eu sunt vorbitoare de limbă rusă, cel mai frecvent pacientele ajungeau la mine. Limba rusă şi cea ucraineană sunt limbi diferite, dar cei mai mulţi ucraineni cunosc limba rusă fiind a doua limba de circulaţie şi vorbire acolo. Erau şi paciente care ştiau să vorbească şi în engleză, dar mai puţine, iar când auzeau că ştiu rusă le era mai uşor să se exprime”, spune dr. Elena Danii.

Medicul Elena Danii de la Maternitatea „Cuza Vodă” din Iaşi 

Însăşi dr. Danii este de origine ucraineană, din Cernăuţi, iar de fiecare dată când vine vorba despre ce se întâmplă în ţara vecină, aceasta se emoţionează, dorind să poată face mai mult pentru cei care acum au atât de multă nevoie. Spune însă că din punctul său de vedere refugiaţii au fost ajutaţi şi au beneficiat de îngrijiri medicale la fel precum românii, iar acest lucru le-a dat curaj să meargă mai departe.

„În afară de traumele psihologice prin care au trecut din cauza războiului lăsând totul acasă şi venind într-o ţară străină, refugiatele au fost foarte bine primite de statul român şi de cetăţeni. Aici au fost foarte mulţumite că au găsit persoane care să le ajute. Conform legii, persoanele din Ucraina beneficiază de gratuitate, au fost consultate gratis în ambulator, altele au născut aici, iar toate serviciile au fost decontate. În Ucraina nu există asigurări de sănătate, acolo fiecare persoană îşi plăteşte serviciile”, a completat medicul ieşean.

Naştere naturală la 42 de ani: al treilea copil al Olenei

Chiar săptămâna trecută, dr. Danii a asistat-o la naştere pe Olena Kyshchenko, o refugiată de 42 de ani din Ucraina, care a născut natural la maternitatea ieşeană cel de-al treilea copil. Aceasta este medic neonatolog la un spital privat din Kiev, şi le-a povestit medicilor că a fost impresionată de modul în care a fost tratată şi de cât de multe a primit în România: de la cazare, la îngrijirile din spital şi faptul că a avut cu cine să vorbească într-o limbă cunoscută.

Olena îşi aminteşte că, atunci când a început războiul, nu a crezut că totul va dura atât de mult şi că nu se va putea întoarce acasă. A aflat că este însărcinată în timp ce lucra ca medic în spitalele de campanie din zona Kievului, iar faptul că a devenit mamă la 42 de ani a fost o surpriză atât pentru ea, cât şi pentru soţul său. Pe lângă băieţelul născut săptămâna trecută la Iaşi, Olena mai are doi băieţi, de 13 şi de 15 ani. A plecat pe data de 10 iunie la mare în Bulgaria cu ceilalţi doi copii ai săi, sperând că războiul se va termina curând.

În luna august voia să revină acasă, însă soţul său i-a spus să rămână în România pentru că situaţia nu pare să devină mai bună într-un viitor apropiat. „Soţul mi-a zis că nu sunt condiţii ca să ne întoarcem, sunt în continuare bombardamente, şi m-a rugat să rămân aici. Sunt în România de pe 20 august, vreau să mă întorc acasă, dar aştept să mai crească băieţelul, să mai treacă frigul, să vină primăvara. Noi stăm în Kiev la etajul 25, fără lift. Poate când se va încălzi şi va veni primăvara va fi mai bine, poate se va termina războiul”, spune încrezătoare tânăra refugiată.

Momentan ştie că acasă este distrusă o mare parte din reţeaua electrică, după ce inclusiv la începutul săptămânii au fost 70 de rachete care au bombardat Ucraina. A vorbit cu colegii de la spitalul unde lucra înainte de a pleca şi aceştia continuă să lucreze cu ajutorul unui generator care le asigură curentul electric. „Mulţi colegi de-ai mei au plecat, alţii au rămas, este foarte dificil. Când încep bombardamentele sau pornesc sirenele, coboară toţi în subsoluri, dar este foarte greu de lucrat. În astfel de condiţii se operează, lumea există în continuare, nu s-a terminat”, povesteşte Olena.

„Dacă aş fi născut în Ucraina, probabil aş fi murit”

Olena a fost foarte impresionată de diferenţele între sistemul medical din România şi cel de acasă. Naşterea sa nu a fost lipsită de complicaţii, însă a fost suprinsă de faptul că personalul medical s-a mobilizat foarte repede să o ajute. I-a povestit medicului Elena Danii că, dacă ar fi născut în Ucraina, probabil ar fi murit. „Când a început hemoragia nici nu am apucat să leşin”, spune ea râzând şi parcă nici acum nu îi vine să creadă. „M-a impresionat că sunt foarte uniţi, că se lucrează în echipă şi fiecare, de la medic la infirmieră, ştie ce are de făcut. Am simţit că nu am fost singură în maternitate, de când am intrat pe poartă până am ieşit. Am fost îngrijită, nu am stat singură nicăieri într-un salon, nu s-a întâmplat să nu treacă nimeni pe la mine să vadă ce fac”, mai spune femeia.

Medicul ieșean Elena Danii  alaturi de Olena Kyshchenko, medic neonatolog 

 Olena a fost una dintre pacientele din Ucraina care au născut natural, iar asta şi-a dorit de la început, având şi experienţa celor două naşteri anterioare. „Am născut foarte uşor, eu de la început eram setată pentru a naşte natural. Toată sarcina am fost activă, am mers foarte mult pe jos. Ultima naştere fiind acum 13 ani nici nu mă gândeam că aş mai rămâne însărcinată, după atâţia ani. Mi-am dorit ca acum să fie fată, dar nu a fost”, mai adaugă Olena.

Femeia spune că, dacă ar fi născut în Ucraina, înainte de a ajunge la spital ar fi trebuit să îşi pregătească o geantă mare, cu de toate: de la perfuzoare, ser fiziologic, vitamine, la tifon, halat sau şlapi. Toate ar fi ajuns la cel puţin 1.000 de euro pentru a se asigura că nu îi lipseşte nimic nici ei nici copilului. „Nu mi-am închipuit că poate să existe o aşa atitudine faţă de pacient şi îngrijire cum a fost aici. De fapt, de când sunt în România, sunt impresionată de faptul că multă lume m-a întrebat dacă mă pot descurca, dacă am nevoie de bani. Nu am crezut că românii sunt persoane atât de bune”, a concluzionat Olena. 

****************

Material realizat cu sprijinul unei burse din cadrul proiectului „Consolidarea rezilienţei democraţiilor vestice ca reacţie la războiul din Ucraina şi la consecinţele acestuia la nivel european şi mondial” derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Fundaţia Friedrich Naumann pentru Libertate România şi Moldova.