Startul negocierilor de aderare a Republicii Moldovei la UE şi reacția acerbă a Rusiei și a infractorilor fugari moldoveni

Anunțul din 8 noiembrie al Comisiei Europene a stârnit optimism în rândul liderilor proeuropeni de la Chișinău. Președintele Maia Sandu, Premierul Dorin Recean și ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, s-au arătat entuziasmați și optimiști în ceea ce privește integrarea Moldovei în Uniunea Europeană, Popescu având deja mai multe întrevederi de succes cu oficiali europeni la Bruxelles pentru a discuta despre progresul Moldovei în reformele cerute.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan a fost unul dintre primii care a exprimat susținerea Parlamentului European pentru începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană: „Aderarea este cel mai bun instrument prin care un stat din vecinătatea Uniunii Europene poate fi reformat și modernizat. Este în interesul nostru, al României și al întregii Uniuni, să fim înconjurați de țări puternice, reformate și în plin proces de integrare europeană. De aceea, începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina este decizia corectă și este în interesul României și al Uniunii Europene”.

Cu toate acestea, pentru Chișinău și Kiev mai există numeroase obstacole potențiale, cum ar fi alegerile europene din 2024, dar și posibilele opoziții din partea unor state membre, ca de exemplu Ungaria lui Viktor Orbán, care și-ar putea exercita dreptul de veto.

Așa cum o duce cel mai bine capul, Rusia a reacționat prompt cu amenințări și critici dure, Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, acuzând Chișinăul că renunță la suveranitate și identitate națională și avertizând asupra consecințelor aderării la Uniunea Europeană: „Conducerea Republicii Moldova, sub presiunea Occidentului şi contrar voinţei poporului, a luat calea aderării la Uniunea Europeană, a românizării, abandonând suveranitatea şi identitatea naţională”, Patrușev găsindu-și totuși timp și pentru „Occidentul și SUA care tulbură ordinea mondială și fac să crească riscul utilizării armelor nucleare”. 

Pe lângă reacția Rusiei, figuri controversate din Republica Moldova, precum politicianul fugar Ilan Șor, au declanșat la fel de brusc valuri de tirade îndreptate către reprezentanții de la Chișinău ai Uniunii Europene. Șor, unul dintre fugarii care au părăsit țara pentru a nu-și ispăși condamnarea la închisoare în dosarul „Frauda bancară”, a cerut, nici mai mult, nici mai puțin decât expulzarea șefului diplomației Uniunii Europene în Moldova: „Janis Mažeiks și oamenii lui ar trebui să fie imediat declarați persona non grata. Ei abuzează de statutul lor pentru a influența situația politică de la noi sub pretextul «sprijinirii democrației», dar, de fapt, ei o încalcă fundamental. Pleacă din țară, nerespectat domn Mažeiks!”, a bolborosit cu furie fugarul Șor pe rețelele de socializare. În replică, Mažeiks, ambasadorul UE la Chișinău, a răspuns ironic, sugerând că echipa lui Șor ar trebui să se întoarcă în Moldova pentru a-și ispăși sentința: „Este îmbucurător să văd că un infractor condamnat vrea să plec din Republica Moldova. Înseamnă că facem exact ceea ce trebuie, ajutând statul să scoată banii murdari din politica moldovenească. Oricum, sunt sigur că mulți moldoveni și-ar dori ca «cel mai altruist și onest politician» să revină în Moldova, unde își poate petrece următorii 15 ani fără să-și schimbe locația.”

Reacția nervoasă a lui Ilan Șor, condamnatul fugar din Republica Moldova, nu poate fi interpretată decât în contextul situației în care el și grupul său politic încep deja să piardă din influență și putere în fața direcției pro-europene adoptate de guvernul moldovean și de populație, avizul pozitiv al Comisiei Europene pentru începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană aducând o puternică lumină asupra angajamentului ferm al țării pentru integrarea europeană. În contrast, Ilan Șor și partenerii săi politici încep să se afle într-o situație dificilă, întrucât acest aviz va slăbi poziția lor în peisajul politic moldovean și, implicit, în geopolitica regiunii.

Reacțiile puternice și contradictorii indică importanța majoră a aderării Moldovei la Uniunea Europeană, subliniind complexitatea și tensiunile politice ce însoțesc acest proces.

Această confruntare între Rusia (inclusiv prin intermediul politicienilor fugari) și Europa, în contextul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dovedește încă o dată intensa luptă care se duce în această perioadă pentru influență și direcția politică a țării. Perspectivele de aderare la Uniunea Europeană sunt astăzi foarte promițătoare pentru Republica Moldova, dar mai trebuiesc depășite o serie de obstacole, inclusiv opoziția internă și externă, pentru a atinge acest obiectiv crucial.

Radu Popescu a fost consultant politic în Republica Moldova