Caută 
4 MIN
În urma spectaculoasei tornade de la Călăraşi, un expert ieşean explică miturile, dar şi realităţile legate de acest fenomen Tornadele în România, un fenomen care nu ar trebui să mire pe nimeni – spune conf.dr. Lucian Sfîcă, specialist în climatologie la Universitatea „Cuza“. În privinţa afirmaţiilor că tornadele s-ar fi înmulţit, universitarul este rezervat: „Tornada de ieri a devenit vedetă pentru că s-a dezvoltat în apropierea unor artere intens circulate. Dacă s-ar fi produs în câmpurile pustii ale Bărăganului, am fi avut la ştiri «Câteva acoperişuri smulse de vijelie»“. S-ar putea să nu fie suficient să te închizi în casă, ci trebuie să cauţi un subsol sau un beci“, adaugă el despre pericolul tornadelor. Pe larg, în rândurile de mai jos.
Conf.dr. Lucian Sfîcă, specialist în climatologie la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, a infirmat o serie din exagerările apărute în spaţiul public în urma apariţiei tornadei din zona Călăraşi în cursul zilei de marţi. Într-o postare realizată pe pagina de Facebook Meteo Moldova, acesta susţine că tornadele în România nu mai sunt demult o surpriză sau o raritate, ci un fenomen meteorologic ce se poate produce în România, iar legăturile făcute între creşterea numărului acestor fenomene şi încălzirea globală nu sunt fundamentate, încă, ştiinţific.
„Se vorbeşte de o creştere a numărului tornadelor. Nici acest lucru nu poate fi probat. Din cronicile istorice sau ziarele de acum decenii avem mărturii asupra producerii acestora. E posibil ca, în ultimii ani, frecvenţa şi intensitatea acestora să fie mai mare, pe fondul schimbărilor climatice. În acelaşi timp, în mod cert, tornadele pot fi mai uşor observate decât odinioară. De fapt, tornada de ieri a devenit vedetă mai ales prin faptul că s-a dezvoltat în apropierea unor artere intens circulate. Dacă tornada s-ar fi produs cu 25 km mai la sud-vest, în câmpurile pustii ale Bărăganului călărăşean, am fi avut la ştiri «doar câteva acoperişuri smulse de o vijelie»“, a precizat conf.dr. Lucian Sfîcă. El a precizat şi faptul că, dacă există o regiune în ţară predispusă pentru „tornade de amploare“, acea regiune este cu siguranţă Bărăganul.
120-130 de kilometri pe oră
Totodată, deşi au existat mai multe voci, inclusiv în media, care explicau raritatea ca un astfel de fenomen să se petreacă în aprilie, conf.dr. Lucian Sfîcă susţine că este cea mai bună perioadă pentru dezvoltarea tornadelor, fiind alimentate de o diferenţă mare termică, în plan vertical, în troposferă. „Lunile aprilie sau mai sunt luni în care terenurile arabile sunt neacoperite de vegetaţie. Impresionant la tornada de ieri a fost vârtejul de praf din partea inferioară a pâlniei, pulberi adunate tocmai de peste terenurile fără vegetaţie. Cu siguranţă, tornada s-a dezvoltat beneficiind şi de un culoar favorabil cu teren arabil proaspăt arat şi neacoperit de vegetaţie“, a mai punctat expertul. El apreciază, în urma faptului că tornada a produs şi smulgerea unor acoperişuri, că viteza vântului a fost de peste 120-130 de kilometri pe oră, însă a precizat că e greu de apreciat fiindcă cea mai apropiată staţie meteo ce putea analiza astfel de date se afla la 15 kilometri distanţă de locul în care s-a format tornada.
În ceea ce priveşte posibilitatea prognozării apariţiei unor astfel de fenomene, conf.dr. Lucian Sfîcă explică faptul că nu se poate prezice apariţia unei tornade nici măcar cu câteva ore înainte, dar că meteorologii pot observa dezvoltarea unor sisteme convective ce pot dezvolta, în anumite condiţii, tornade. „Aceste sisteme trebuie monitorizate foarte atent pentru a putea fi lansate avertizări ce pot indica şanse foarte mari de dezvoltare a tornadelor care să atingă solul. Pentru asta este nevoie însă de cel mai performant sistem radar. De aceea, înainte să lansezi RO-ALERT trebuie să te asiguri că dispui de o reţea meteorologică cu o densitate optimă în teritoriu şi că sistemul radar de care dispui nu este depăşit“, a mai punctat conf.dr. Lucian Sfîcă.
Nu pozaţi, fugiţi
Acesta îi avertizează şi pe amatorii de senzaţii tari, care atunci când văd o tornadă, primul lor reflex este să oprească maşina şi să îi facă fotografii. Specialistul explică faptul că nu trebuie să te apropii, ba chiar să te îndepărtezi pe cât posibil, fiindcă, dacă tornada se formează într-o instabilitate atmosferică majoră, în care „aerul cald nu poate fi evacuat eficient printr-o singură pâlnie de tornadă“, atunci există riscul să se poată dezvolta mai multe, iar una dintre ele poate fi chiar deasupra celor care stau şi filmează, crezându-se în siguranţă. „Bineînţeles, o fotografie în fugă în timp ce te îndepărtezi nu poate fi ratată, dar să te opreşti pe marginea drumului şi să aştepţi să vezi ce se întâmplă mai de aproape nu e deloc o idee inspirată. Dacă eşti la casă, e de reţinut că o tornadă nu e o vijelie obişnuită. S-ar putea să nu fie suficient să te închizi în casă, ci trebuie să cauţi un subsol sau un beci în care să fii cu adevărat în siguranţă“, a conchis conf.dr. Lucian Sfîcă.
Îți recomandăm
