Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Uimitorul concurs de arhitectură (3)

GALERIE
dr arh Oancea Ionel Corneliu
  • dr arh Oancea Ionel Corneliu
- +

Nu a trecut multă vreme de la stabilirea echipei câştigătoare a concursului internaţional de arhitectură din proximitatea pieţei Palatului Culturii. Interesul pentru soluţiile realizate s-a stins. Probabil, echipa câştigătoare UNStudio lucrează deja la proiect, la documentaţiile pentru avizare, aprobare, autorizare. Discuţii mai mult sau mai puţin constructive vor mai fi, mai ales în momentele de consultare publică a planului urbanistic zonal ce va fi realizat cu această ocazie.

Comentariile, dialogul pe această temă n-ar trebuie să înceteze. Deunăzi, un cunoscut colecţionar de artă din Iaşi, medic, se arăta foarte mirat de sărăcia ideatică a avalanşei de construcţii noi realizate în ultimii treizeci de ani şi mă întreba ce este de făcut, ce soluţii sunt pentru ca oraşul idee, oraşul colinelor să nu-şi piardă cu totul puterea tradiţională de a impresiona.

În primul rând, pentru fiecare ieşean, imaginea esenţă a oraşului este diferită. Nu mai putem vorbi de mult timp de idei comune, mai bine zis comunitare, de atitudini şi repere comune. În consecinţă cearta este inevitabilă. Dar cearta în sine nu este un fenomen negativ dacă are un sens, un rost, dacă duce la coagularea unei mişcări culturale specifice Iaşului. Din păcate nu putem vorbi de aşa ceva, dimpotrivă, din ce în ce mai mult noile investiţii stârnesc scandaluri. În timp ce revistele culturale, ziarele, televiziunile şi radiourile locale, internetul, enclavizează interesele pe grupuri din ce in ce mai restrânse. Marile idei, principiile esenţiale, îşi pierd astfel puterea de influenţă întrucât personalităţile oraşului nu mai au rolul cuvenit în mulţimea de voci zgomotoase, fără conţinut. Prin urmare în peisajul acesta de zgomote, o mişcare culturală profundă pare imposibilă.

În al doilea rând, nu s-a discutat, nu se discută în adâncime, valoarea de oraş a Iaşului. Frumuseţea lui nu este compusă dintr-un muzeu de monumente. De altfel nici unul dintre monumentele de arhitectură din Iaşi nu se regăseşte în topul istoriilor de specialitate. În schimb Iaşul a fost un ansamblu unic, minunat, de clădiri, multe dintre ele de calitate. Deci, valoarea de oraş a Iaşului este dată de imaginea, de peisajul, de silueta spaţiului construit cuibărit între colinele lui. Ori această caracteristică fundamentală a fost permanent deturnată în cursul dezvoltării impetuoase din perioada comunistă şi post comunistă. Este o deturnare cu forme construite, cu puţine excepţii, nesemnificative arhitectural.

În concluzie ne confruntăm cu un mare deficit de creativitate, de autenticitate a proiectelor de urbanism şi arhitectură. Concursul realizat de Iulius a demonstrat potenţa, impactul benefic al arhitecturii bune discutate în forul public. El mai demonstrează că singura soluţie pentru sărăcia de idei în care trăim, pentru depersonalizarea oraşului, altădată strălucitor, este concursul.

Să ne imaginăm că fiecare instituţie publică din Iaşi, fiecare dezvoltator important, apelează la concursul bine şi corect gândit. Asta ar putea însemna evenimente culturale cu frecvenţă lunară sau chiar mai mare pentru susţinerea arhitecturii şi urbanismului autentice. Dacă s-ar întâmpla aşa s-ar produce o adevărată revoluţie benefică înţelegerii fenomenului cultural. Am avea mare nevoie de ea. Comunismul a rudimentalizat, a sărăcit arhitectura de masă, iar în perioada următoare fenomenul s-a înrăutăţit prin năvala pastişelor, kitschului, facilului nesemnificativ. În al doilea rând s-ar normaliza ierarhiile, specializările, în lumea arhitecţilor. Arhitectura este un domeniu extrem de complex, ea presupune valoare, creativitate, conexiuni culturale profunde, abordări contextuale autentice, imposibile în sistemul subversiv, clientelar, corupt, actual. În al treilea rând ar creşte exponenţial şansele de a se realiza o arhitectură de valoare integrată în spiritul Iaşului. Este o cale de a lăsa urmaşilor urme adevărate în istoria arhitecturii şi urbanismului.

În fine, nu în ultimul rând, Iaşul ar deveni un centru de creaţie vizibil pentru cea mai importantă artă din viaţa socială, arhitectura.

Este aceasta o viziune imposibilă? Da, dacă privim fenomenul investiţional din perspectiva de sclavi ai banilor. Nu, dacă reînvăţăm că între pământ şi cer există, dintotdeauna, axa monumentală a verticalităţii spirituale.

Dr.arh. Ionel Corneliu Oancea este manager al unei companii de soluţii arhitecturale; a fost arhitect-şef al Iaşului 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri