VIDEO: Ministrul Agriculturii, în studioul TV al ZdI. Un incitant interviu despre prețuri la alimente și ajutoare pentru fermieri

Ce are de gând să facă statul pentru ca pe piață să apară din nou roșii cu gust din soiurile clasice cultivate în România? De ce importăm cartofi, în condițiile în care avem condiții de cultivare pentru a satisface tot necesarul de consum? De ce nu este folosit cel mai mare depozit frigorific construit din fonduri europene la Lețcani? De ce vând producătorii grâul la prețuri foarte mici și nu folosesc silozurile de depozitare pentru a-l ține până când cresc prețurile? A fost bine că a fost privatizată fabrica de ulei “Unirea” din Iași? Aceasta a fost închisă, iar acum exportăm sămânță de floarea soarelui în loc de ulei. Care este bilanțul agriculturii românești după intrarea țării în Uniunea Europeană și ce crede despre atacurile la UE din "perioada Dragnea" a partidului din care face parte. Toate acestea, dar și alte subiecte, într-o discuție incitantă cu redactorul șef al publicației, Toni Hrițac pe care o puteți urmări în videoclipul de mai jos:.

Ziarul de IaşI foloseşte cu titlul experimental serviciile unei companii de inteligenţă artificială pentru a asigura transcrierea interviurilor. DeşI accurateţea operaţiunii este remarcabilă, transcrierea de mai jos are evidente probleme gramaticale, stilistice şI de adaptare. De aceea încurajăm cititorii care nu au suficient timp pentru a viziona tot interviul  să urmărească textul de mai jos, să identifice ideile principale ale interviului, apoi să selecteze şI să vizioneze acele pasaje care-i interesează în mod deosebit.

 

Toni Hritac: Bună ziua. Suntem din nou în studioul tv al Ziarului de Iaşi. Domnul Adrian Chesnoiu, ministrul agriculturii, Bună ziua, bine aţi venit la noi!

 

Ionut Chesnoiu: Bună ziua, bine v-am găsit şi mulţumesc pentru invitaţie.

 

Toni Hritac: Domnule ministru, intrăm direct în temă. Aş vrea să răspundeţi la o întrebare foarte pusă în ultima vreme: vor fi plafonate preţurile la alimentele de bază? Care sunt acelea? Când?

 

Ionut Chesnoiu: Trecem printr-o perioadă extrem de complicată, inclusiv în domeniul agriculturii şi al industriei alimentare pentru că această criză la energie şi gaze naturale a cauzat un bulgăre de zăpadă şi a afectat sectoare de activitate ale economiei printre care se numără şi agricultura şi industria alimentară. Acum din perspectivă statală, primul lucru pe care trebuie să-l faceţi să intervii la cauza generatoare a crizei şi aici ne referim la energie pentru că dacă în 2020 nu se lua acea decizie de liberalizare a preţurilor la energie, probabil astăzi lucrurile ar fi fost ar fi fost mult mai stabile şi mult mai temperate şi atunci trebuie să luăm toate măsurile guvernamentale necesare, astfel încât să stabilizăm preţurile la energie şi gaze naturale în felul acesta stabilizând preţurile.

În paralel şi complementar se pot lua şi alte măsuri şi se analizează diverse scenarii. Eu niciodată n-o să prezint public un program sau o intenţie de intervenţie decât când am finalizat de toate aceste…

 

Toni Hritac: Înţelegem că în momentul de faţă se discută despre plafonarea preţurilor la câteva alimente de bază dar nu s-a luat o decizie…

 

Ionut Chesnoiu: Se discută la mai multe, se discută asupra mai multor măsuri care pot fi aplicate în acelaşi timp inclusiv reglementarea preţurilor la energie şi gaze care pot care pot conduce la stabilizarea nivelului

 

Toni Hritac: V-am întrebat pentru că a fost o asemenea discuţie, s-a vehiculat în spaţiul public în ultima vreme, au fost şi câteva diferenţe de opinii între membrii coaliţiei de guvernare, dar înţeleg că nu s-a luat o decizie…

 

Ionut Chesnoiu:  O singură menţiune aş vrea să mai fac pot exista diferenţe de opinie pentru că noi dialogăm facem o analiză cu privire la celelalte tipuri de măsuri luate în statele membre pentru că fiind pe piaţa europeană nu poţi să excezi cadrului de reglementare european. Vă dau un exemplu: la consiliul de miniştri la care am participat, atât în decembrie cât şi în ianuarie, la Bruxelles, am solicitat intervenţia Comisiei Europene pentru sprijinirea producătorilor agricoli mai ales cei din zona de producţie a cărnii de porc şi ai celor din avicultură, pentru că ei au fost printre cei mai loviţi de creşterea preţurilor la energie, Comisia Europeană priveşte cu îngrijorare situaţia din domeniu agro alimentar şi încurajează statele membre să ia decizii sau să vină cu să vină cu ajutoare. În momentul ăsta tu trebuie să începi ca stat membru cum vedeţi că fac şi celelalte state din regiune să vii cu analize concrete cu privire la modalităţile în care poţi interveni

 

Toni Hritac: Era următoarea temă, iar eu aveam o tuşă locală. Avem avem în Iaşi producători atât de carne de pui cât şi de carne de porc care au spus că în ultimul an ba chiar mai bine s-au confruntat cu o avalanşă de importuri din Polonia sau din alte ţări ţări care numai distribuiau în altă parte au venit la preţuri foarte mici în România ei abia respirau şi acum au spus, domnule, gândiţi-vă că pe lângă o asemenea concurenţă a crescut şi preţul la energie şi pur şi simplu nu mai facem faţă trebuie să ne adresăm statului…

 

Ionut Chesnoiu:  Nu întâmplător mă vedeţi că sunt îmbrăcat mai casual aşa pentru că vor să facă o vizită de lucru la Kosarom şi la Avitop, două companii importante din zona Moldovei, care fac lucruri excepţionale şi cu care am stat permanent în contact încă de la preluarea mandatului chiar şi dinainte cu privire la aceste perspective şi analize pe care le făceam în vederea identificării unor soluţii în cazul în care apar dezechilibre. Sigur la carnea de porc şi ne referim la carnea de porc aţi adus-o dumneavoastră în dialogul nostru situaţia a pornit din Germania şi Spania pentru că erau mari exportatori de carne de porc către China, China în momentul în care a apărut pesta porcină africană în Germania şi în Spania a sistat importurile şi în felul acesta am apărut pe piaţa europeană un surplus de carne de porc care, în anumite condiţii, fermierii din acele state au pus pe comercializare  poate chiar sub preţul de producţie pe care un producător român în crescătorii români de porci îl are şi aici au apărut dezechilibre la nivel de piaţă. Din păcate, România în ultimii 2 ani nu a fost pregătită şi nu a luat măsurile care trebuiau dispuse imediat pentru că aceste dezechilibre lesimţi imediat în piaţă şi statul ar fi trebuit să intervină din păcate unii decidenţi politici consideră că intervenţia statului n-ar fi o măsură liberală sau o măsură care să protejeze fermierii total fals toate statele membre indiferent că sunt de concept liberal sau social-democrat intervin să sprijine producătorii agricoli..

 

Toni Hritac: Aceasta pare a fi o excepţie..

 

Ionut Chesnoiu:  Poate fi o excepţie şi trebuie să fie o excepţie pentru că are un rol vital în societate acela de a asigura hrana populaţiei. Eu în 25 noiembrie când am preluat mandatul de ministru am transmis un mesaj foarte clar fermierilor cel puţin a producătorilor de carne de porc şi pasăre prin luarea unei decizii care în ultimii 3 ani a trenat şi anume includerea în bugetul pe anul 2022 a 2-a programe extrem de importante: cel al reproducţiei în sectorul suin şi a reproducţiei în sectorul avicol sunt deja înscrişi fermierii în acest program le-am bugetat, vreau ca până la finalul anului să le demarăm astfel încât să reducem impactul balanţei comerciale prin importul de ă de purcei sau de pui zburaţi pentru îngrăşare

 

Toni Hritac: Să asiguraţi o bază de producţie reproducţie la care să

 

Ionut Chesnoiu: Asigurăm în ţară da

 

Toni Hritac: Da, domnule ministru să schimbăm puţin domeniul şi cumva fiind în Iaşi plecăm tot de la o amprentă locală. Avem în Iaşi făcut cu fonduri europene cel mai mare depozit frigorific din Moldova este Transagropolis şi scopul acestuia acestuia a fost de a strânge laolaltă mai mulţi producători mici şi a le conserva o perioadă de timp producţia pentru a putea aproviziona lanţurile mari să le dăm acestea pe lanţurile mari cu toate acestea depozitul nu funcţionează în acest scop, nu a reuşit să-şi îndeplinească cumva misiunea. Care credeţi dumneavoastră că este explicaţia?

 

Ionut Chesnoiu:  În primul rând este reticenţa românilor de a se asocia. Noi avem o problemă care vine din trecutul nostru istoric perioada regimului dictatorial când cooperativele au fost văzute ca un duşman al iniţiativei private, lucru care spre exemplu în state vestice nu se întâmplă. În Franţa, în Polonia, în Germania, în Spania chiar vă dau un exemplu agricultura în Spania este coordonată de 22 de cooperative extrem de puternice care practic reprezintă tot ceea ce înseamnă sectorul agro alimentar. În România, din păcate, paşii au fost timizi. Nu au fost ajutaţi producătorii să se asocieze în grupuri de producători sau cooperative şi numai o decizie statală pe care am luat-o în 2017 împreună cu fostul ministru al agriculturii domnul Petre Daea, eu eram director general al AFIR atunci şi am decis să acordăm un sprijin majorat pentru proiectele de investiţii către cooperative aşa am ajuns să creştem numărul cooperativelor de la câteva zeci în 2017 la aproape 1000, 1500 de cooperative bine unele apar se mai şi dezintegrează pe parcurs dar au început să apară cooperative de producţie sănătoase rolul unui depozit frigorific este acela de integrator lucru pe care şi noi ca stat avem obligaţia să îl facem noi statul trebuie să fim integratori de soluţii şi avem această soluţie la îndemână s-a înfiinţat în 2019 casa de comerţ Unirea. Din păcate am ieşit de la guvernare în 2019 şi nu am ieşit s-a adoptat acea moţiune de cenzură împotriva guvernului PSD şi casa de comerţ a fost dată uitării şi lăsată în nepăsare. Avea un buget de 20 de milioane de euro cu care să înceapă să intervină în organizarea de cooperative în organizarea producătorilor mici în grupuri de producători şi realizarea ă unei soluţii de punere în contact a unui depozit cum este acesta din zona Iaşului şi producătorul mic pentru că retailerul hipermarket ul ca să ai acces la vânzare îţi impune nişte condiţii fie de îndeplinirea unor standarde fie de respectarea modului în care ambalezi şi selectezi şi pregăteşti pentru comercializare a modului de etichetare a standardelor de calitate pe care consumatorii respectivului lanţ de magazine îl urmează şi producătorul mic producătorului mic este imposibil să plătească aceste taxe pentru că ar deveni nerentabil şi de multe ori preferă să vândă din capul locului să dea la intermediar în loc să intre într-un comerţ cumva standardizat prin asociere lucrul ăsta îl am în vedere pentru că este un obiectiv principal şi anul 2022 va fi definitoriu

 

Toni Hritac: O situaţie similară dar la alte produse în ultimii 10 ani aici în zona Moldovei dar nu numai au apărut foarte multe silozuri tot cu fonduri europene şi pe marginea drumurilor principale vedeţi asemenea investiţii cu toate acestea în continuare ă mulţi producători mici chiar mijlocii vând grâul vând porumbul imediat ce îl recoltează în condiţiile în care ar putea beneficia de asemenea facilităţi ce se întâmplă de ce nu

 

Ionut Chesnoiu:  Ştiu depozitele că eu am semnat contractele de finanţare ca director general al AFIR şi România din punct de vedere al depozitării stă bine. Contrar tuturor aşteptărilor noi avem o capacitate de stocare de aproape 29 de milioane de tone de seminţe mă refer aici în general la cereale 14 milioane în silozuri şi 15 milioane în magazii şi depozite autorizate problema cea mai mare este că nu avem implementat mecanismul certificatelor de depozit care ar reprezenta un ajutor extraordinar pentru fermierul mic sau mijlociu care poate prin intermediul acestui certificat de depozit să-şi depoziteze marfa în depozit şi cu ocazia asta să se capitalizeze un fel de voucher se poate capitaliza ca să-şi înceapă anul agricol următor să-şi pregătească următoarea campanie lucrul acesta îl vom schimba eu în momentul de faţă lucrez cu cele 2 fonduri de garantare, la un mecanism se va numi rural in vest care vizează mult mai multe zone de intervenţie pentru fermierul mijlociu mic dar şi pentru cel mare în funcţie de domeniul de activitate pentru că noi trebuie să mergem spre retehnologizarea şi automatizarea industriei alimentare. Trebuie să mergem pentru capital de lucru adresat fermierilor să venim cu aceste certificate de depozit astfel încât fermierii români să se capitalizeze şi să devină mult mai puternic şi mai stabili să nu mai depindă de furnizorii de inputuri sau de deţinătorii depozitelor să le oferim credite pe o perioadă lungă de timp astfel încât să poată achiziţiona teren şi toate lucrurile astea vor îmbrăca forma unui program rural invest pe care îl vom lansa în perioada imediat următoare în primul trimestru al anului cu garanţii de la stat şi ăă credite în sistem de negociere cu băncile care intră în acest program.

 

Toni Hritac: O întrebare cu gust să spunem …. Aţi avut un program sau România a avut un program prin care fermierii erau aprovizionaţi cu seminţe cu tomate cu seminţe de alea gustoase, ştiţi că există există o întreagă discuţie de ce erau roşiile mai gustoase decât sunt acum. Care este situaţia programului “Tomata” acum.

 

Ionut Chesnoiu:  Păi am lansat în 2017 programul Tomata cel în care se acorda susţinere pentru deţinătorii şi fermierii producătorii care produceau legume în spaţii protejate pe 1000 m² a mers foarte bine am pornit de la o mii de beneficiari în 2017 ajunsesem în 2019-20.000 după care evident când s-a schimbat guvernul s-a considerat că e un program care nu e util trebuie refăcut regândit şi numărul producătorilor a scăzut de la 20.000 la aproape 11.000 anul acesta a fost un mesaj extrem de important pe care l-am transmis fermierilor şi în general legumicultorilor le-am spus că reluăm programul Tomata aşa cum a fost pentru că a fost un program care şi-a atins obiectivele şi a fost bine gândit şi implementat lucru pe care l-am făcut am prins bani în buget am făcut hotărârea de guvern a fost adoptată în şedinţa de guvern de miercuri şi de la deja când se publică în monitorul oficial se pot înscrie în program legumicultorii dar ceea ce spuneţi dumneavoastră este extrem de important să facem pentru viitor pentru că România au început să aibă apetenţă pentru produsele agro alimentare româneşti pentru legumele româneşti şi din păcate noi ultimii 30 de ani baza genetică s-a cam distrus am acordat şi voi acorda în continuare un foarte mare sprijin băncii de gene de la buzău condusă de cercetătorul costel vânătoru pentru că îmi doresc ca anul viitor programul tomata să îmbrace inclusiv această formă de folosire a seminţelor ă autentice româneşti noi dacă finanţăm de la statul printr-un ajutor de minimis un program trebuie să le oferim românilor consumatorilor cetăţenilor noştri produse cu gustul pe care îl ştiam odinioară şi atunci fermierii vor avea susţinere din partea statului şi sper să realizăm acest lucru depinde foarte mult nu am avut timpul necesar pentru 2022 pentru că am preluat mandatul în 25 noiembrie dar pregătim în tot acest an programul pentru 2023 şi sper să reuşim să producem sămânţă românească de tomate la domnul Vînătoru şi nu numai tomate şi alte tipuri de legume pentru că avem această bancă genetică înfiinţată în 2018 şi pe care trebuie să o punem în valoare şi acolo în ultimii 3 ani a fost lăsată de izbelişte

 

Toni Hritac: De la tomate să trecem la cartofi este adevărat că importăm mulţi cartofi pentru că aici în iaşi după ce trece de parlament pe marginea drumului găsesc foarte mulţi oameni care vând cartofi cu toate să nu importăm foarte mult ce se întâmplă

 

Ionut Chesnoiu:  ştiţi de ce important producem… certitudinea este că producem avem capacitate de producţie şi de majorare a producţiei singurul loc în care stăm prost este depozitarea. Nu a înţeles statul că trebuie să stimuleze producătorul de cartof să-şi facă depozite pentru că această cultură de cartofi are un specific aparte nu poţi să faci depozite mari pentru că acolo cam fiecare producător trebuie să aibă depozitului din cauza ă condiţionărilor de depozitare a bolilor specifice cartofului sunt boli de carantină care nu-ţi permit să ă depozitezi mai mulţi fermieri împreună deci la cartofi nu vorbim de asociere vorbim din contră de depozite individ individuale lucru în contrasens cum este la legume sau la la cereale am înţeles nevoia ţării de a face depozite în programul în planul naţional strategic pentru viitor am alocat o sumă destinată numai realizării de investiţii în capacitatea de depozitare pentru cartofi pe lângă achiziţia de utilaje iar anul acesta este pentru prima dată când vom lansa un program de susţinere a producătorilor de cartofi am bugetat 15 milioane de lei pentru prima dată în programul cartoful şi cred eu că va fi un ajutor pentru aceşti fermieri să înceapă să-şi depoziteze marfa pentru că ei ce fac produc majoritatea cam în aceeaşi perioadă neavând capacitate de stocare sunt obligaţi să vândă ca să se capitalizeze şi să înfiinţeze cultura din anul următor şi atunci vând la preţuri derizorii preţuri mici şi pe perioada în care consumul de cartofi ar fi mai mare pe perioada iernii în care noi avem nevoie ne existând depozite România este obligată să importe din polonia sau din alte state care au înţeles ce au de făcut să ştiţi că agricultura n-are nevoie decât de un singur lucru de o gândire strategică în sectoarele cu potenţial mare noi avem producători excepţionali deci fermierii români sunt excepţionala producţie avem un sol binecuvântat de dumnezeu care are prolificitate şi spor de producţie cum nu au alte state românii fermierii au reuşit să se capitalizeze ne trebuie politici publice ne trebuie o gândire strategică coerenţa strategică deci cumva piaţa singură nu reuşeşte să rezolve eu vreau să dau un exemplu iaşul a avut o o întreprindere de ulei

 

Toni Hritac: Foarte mare şi aceasta a fost privatizată şi apoi închisă urmează să fie dezvoltată mai mult imobiliarori în momentul de faţă noi exportăm floarea soarelui şi nu avem suficientă capacitate de a produce ulei şi importăm ulei 

 

Ionut Chesnoiu:  Aşa este şi producem ulei deci ca nivel de balanţă comercială exportăm mai mult ulei decât importăm dar nu la capacitatea la care am putea exporta pentru că toate seminţele de floarea soarelui pe care noi le exportăm ar putea fi procesate în ţară transformate în ulei şroturile de floarea soarelui să le integrăm în zootehnie iar uleiul brut să-l putem vinde către state terţe unde nevoia este foarte mare problema apropo de ce discutăm de gândire strategică când s-a creionat programul 2014 2020 în anul 2011 2012 cei care l-au scris în loc să-l facă să-l scrie şi să gândească cu cercetători români cu specialişti români au externalizat serviciile către o firmă din Austria să ne scrie planul strategic 2014 2020 fostul PNDL ce s-a prevăzut în acest plan să se facă unităţi mici de producţie de procesare a materiei prime la nivel de fermă sau până în 2 milioane şi jumătate de euro suma aceasta este infimă pentru o fabrică de capacitate mare pentru că noi nu aveam

 

Toni Hritac: planul lui Cioloş

 

Ionut Chesnoiu:  Planul lui Cioloş. Planul lui Cioloş care n-a fost pentru binele României şi spun asta cu toată responsabilitatea pentru că am văzut toate lucrurile greşite care au fost care au condus din politica Cioloş la nivel european împotriva României exportăm materie primă şi importăm produse alimentare finite şi o spun cu toată responsabilitatea ce trebuie să facem noi trebuie să ridicăm plafonul pentru procesare de la 2,5 milioane la 15 milioane de euro astfel încât fermierii din zona Moldovei spre exemplu care se unesc într-un grup de producători sau într-o cooperativă sau într-o iniţiativă privată dar cu aceşti producători reuniţi ca materie primă furnizată floarea soarelui să poată face o fabrică mare de procesare care să-i facă sustenabil pentru piaţă 

 

Toni Hritac: Cand spuneti plafonu, spuneti capacitatea de accesare

 

Ionut Chesnoiu:  Da, de accesare deci astăzi un fermier sau un grup de fermieri care voia să facă o fabrică de floarea de ulei de procesare a florii soarelui şi transformare în ulei care costă undeva la 20-25 de milioane de euro primeau din fonduri europene doar 2,5 milioane de euro aşa vor avea posibilitatea s ă primeasc ă 15 milioane de euro şi ei să vină cu co finanţarea de 5 milioane este cu totul altceva una e să vii cu aport personal de 2 5 / 20 de milioane şi alta e să vii doar cu 5 milioane am dat doar un exemplu pentru că dumneavoastră l-aţi deschis şi asta este un exemplu de gândire strategică

Toni Hritac: Din banii europeni care vin în România subvenţiile care se dau nu asigură investiţiile cumva se duc cumva să spunem împrăştiat un număr foarte mare şi atunci aveţi un alt pilon, pilonul 2 pentru investiţii, unde vreţi să faceţi asemenea schimbări, să înţeleg

Ionut Chesnoiu: Cum agricultura Europei în general şi a României în mod similar primeşte finanţare din 2 surse: fondul european de garantare agricolă pilonul unu care înseamnă plăţi directe şi subvenţii directe pe plata pe suprafaţă şi pilonul ii din fondul european de dezvoltare rurală unde sunt investiţiile problema cea mai mare a noastră este că agricultura era vârful de lance în absorbţia fondurilor europene pe toate programele de finanţare de până acum plecând de la Sapard 2007 2013 2014 2020 am reuşit să absorbim 95 97 % din fondurile europene. Din păcate, la negocierea care s-a făcut în 2020, agricultura, pilonul ii cel de investiţii, a pierdut 1,8 miliarde de euro banii fiind luaţi şi duşi către fondurile de coeziune ca urmare a ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană deci iarăşi o decizie statală greşită a celor care au negociat în numele României că nu s-au bătut să atragă cât mai mulţi bani pentru agricultură fiind cel mai performant domeniu în absorbţia fondurilor

 

Toni Hritac: In PNRR avem?

 

Ionut Chesnoiu:  În PNRR avem 0 EUR pentru agricultură domnul Ghinea care am văzut că în ultima perioadă cei de la USR au redescoperit agricultura probabil şi-a dat şi domnul Cioloş seama de greşelile făcute.. a fost comisar european. Domnul Ghinea spunea că nu am depus planul strategic la Comisia Europeană, în condiţiile în care el în PNRR nu a acordat niciun euro pentru agricultură. Aceştia sunt miniştrii zero care vor… au condamnat agricultura României pentru viitor pentru că aveam nevoie de resurse. Agricultura este un sector de activitate care are nevoie de rezilienţă şi are nevoie de rentabilitate şi viabilitate economică ce ar fi însemnat astăzi să fi avut în PNRR o linie dedicată pentru reabilitarea infrastructurii de irigaţii ce ar fi însemnat  

 

Toni Hritac: Dar alte state au alocari in PNRR pentru agricultura? 

  

Ionut Chesnoiu:  Toate statele au alocat pentru agricultură România este singurul stat membru care nu are bani alocaţi pentru agricultură şi asta este un eşec al u svr ului al ministrului ghinea trebuie să-şi asume lucrul ăsta pentru că din păcate România pierde. Dacă aveam aceşti bani pentru reabilitarea infrastructurii de irigaţii dacă aveam bani pentru panouri fotovoltaice şi sisteme de energie electrică de producere de energie electrică fermele româneşti ar fi stat cu totul altfel azi noi avem un programul de guvernare şi o să lansăm cât de curând pentru că am negociat preluarea la agricultură a unei sume importante din fondul de modernizare ă care vizează investiţii în energie regenerabilă am discutat cu ministrul energiei şi cu conducerea partidului şi a coaliţiei de guvernare ca o parte din acest fond să meargă către agricultură astfel încât firme precum cozaar omul avi topul agricola bacău toate fermele mari din România să poată să-şi monteze panouri fotovoltaice să devină independenţi energetici noi în 31 decembrie am dat o ordonanţă extrem de importantă despre care lumea nu a vorbit foarte mult dar eu vreau să o fac şi permisiunea dumneavoastră o s-o ating am dat acea ordonanţă de urgenţă care prevede compensarea 1-1 a energiei produse prin sisteme ă de energie regenerabilă în sistem adică produci până la 200 de kilovati poţi să îi consumi într-o perioadă de 2 ani în compensare 1-1 imaginaţi-vă cu programul pe care îl voi lansa şi îl vom lansa anul acesta de sprijinire a producătorilor de legume am vorbit de programul Tomata să-şi monteze panouri fotovoltaice lângă solar sau în zonele adiacente să producă toată perioada verii când noi slavă domnului suntem scăldaţi de razele soarelui o perioadă foarte lungă de timp şi să poată consuma pe perioada iernii pentru încălzirea  solarului astea sunt metode strategice de intervenţie în agricultură altfel vom fi doar nişte pompieri care stingem incendii dar strategic nu luăm decizii noi trebuie să ne ducem la cauzele generatoare de dezechilibre în agricultură

 

Toni Hritac: Ceea ce spuneţi dumneavoastră este o politică de Green Deal sau este doar o abordare economică şi vă întreb pentru că din punctul de vedere al Green Deal-ului cumva agricultura este şi în special fermele de vaci sunt sunt cumva puse sub o lupă cumva unii o văd exagerată şi în general unii spun că ne-am angajat la anumite obiective de Green Deal nu tocmai înţelept

 

Ionut Chesnoiu:  Eu sunt un susţinător al conceptului european al principiilor europene în general dar cu o singură condiţie să ne raportăm la specificitatea fiecărei ţări fiecărui stat membru am spus asta în consiliul de miniştri şi o să o spun de fiecare dată la nivel european pentru că nu poţI să iei anumite decizii care dezavantajează state în curs aderate cumva mai târziu cum este România şi în general statele din sud-estul Europei şi să avantajeze state care deja au atins un anumit nivel de dezvoltare pentru că dacă vii şi spui în grind il când toate statele membre în toate cele 27 de state trebuie să reducem la jumătate cantitatea de fertilizanţi fără să ţii cont de consumul real de fertilizanţi din statele respective dezavantajezi România şi avantajeze statele din vest pentru că în Franţa astăzi se folosesc 180 kg de fertilizant pe hectar şi România foloseşte numai 49 dacă noi reducem la jumătate şi ajungem la 25 kg şi franţa reduce la jumătate şi ajunge la 90 kg ei oricum vor fi mult mai viabile economic decât România decât fermierii români şi atunci cu lucrul acesta nu pot fi de acord şi mă voi opune de fiecare dată pentru luarea unor astfel de decizii legat de grindină şi de politicile pe care le vedem iarăşi Europa din punctul meu de vedere criza din energie şi gaze naturale a fost cauzată de ambiţiile de mediu care au fost luate fără să se facă ă să se vină cu programe complementare de sprijin a populaţiei nu poţi să tai radical ceva fără să vii cu altceva în loc Europa ar fi trebuit în primul rând să încurajeze producţia de energie regenerabilă prin finanţare şi abia apoi să ia acele măsuri care au condus la criza energetică sau criza gazelor naturale de ce spun acest lucru pentru că văd că activiştii de mediu în general privesc Europa ca fiind o un continent ce în 2050 va avea o cupolă de sticlă deasupra ei vom respira aer curat dar vom mânca lăcuste ori lucrul acesta trebuie să ne gândim cu toţii şi să luăm măsuri de pe acum sunt adeptul luării unor decizii prietenoase cu mediul agricultura României oricum este printre cele mai prietenoase cu mediul din Europa nu facem o agricultură atât de chimizată cum sunt ă cum este cazul altor agriculturii din uniunea europeană trebuie să fim atenţi şi iarăşi revin la strategie trebuie să avem inteligenţa pe care noi nativ în general o avem nu trebuie să fim lipsiţi de modestie să transformăm toate aceste riscuri şi vulnerabilităţi care se ridică din documentele programatice la nivel european în oportunităţi şi iată una dintre oportunităţile pe care eu am identificat-o să putem lua bani europeni să ne producem energie electrică pentru producerea de legume pentru producerea de alimente fermele din România să-şi monteze panouri fotovoltaice şi slavă domnului putem să producem energie electrică să devenim independenţi energetic din momentul în care facem asta avem deja un plus şi am eliminat un factor de risc

 

Toni Hritac: Dacă ar fi să rezumaţi să concluzionaţi la experienţa dumneavoastră cât de mult ajută apartenenţa la uniunea europeană ă sectorul agricol din România şi vă întreb pentru că partidul dumneavoastră a avut un moment în perioada dragnea în care a chestionat foarte mult a pus în în discuţie într-un mod periculos. Spunem nu neapărat apartenenţa ci relaţia cu Uniunea Europeană

 

Ionut Chesnoiu:  Eu n-aş spune că partidul a pus această amprentă şi vorbim doar de persoane şi de cei care la momentul respectiv aveau decizia şi poate uneori era doar unilaterală nu generalizată partidul social democrat este deschis valorilor europene le îmbrăţişăm şi dacă ne raportăm la agricultură vă spun în calitate de ministru al agriculturii că am făcut un calcul de la aderare până în 2019. Făcusem eu calculul 31 decembrie 2019  primisem de la uniunea europeană în agricultură 48 de miliarde de euro şi contribuim doar cu 18 deci avem un plus de 20 de miliarde de euro care au fost primiţi din partea uniunii şi au fost integraţi în agricultura României lucrul acesta se poate vedea. Trebuie nu trebuie să fim habotnici sau să avem o ceaţă în faţa ochilor şi să ne uităm că depozitele despre care dumneavoastră spuneaţi lozurile investite fermele mare parte dintre ele au fost făcute prin proiecte cu finanţare europeană plăţile directe aceste subvenţii care sunt nişte compensări ale pierderilor de venit că există în spaţiul public această dezbatere de ce primesc fermierii subvenţii.

Subvenţiile nu sunt un dar sau un cadou subvenţiile sunt compensări ale pierderilor de venit pe care fermierul le suferă în momentul în care este obligat să să respecte condiţionalităţile impuse de legislaţia europeană şi vedem aceste noi strategii aceste noi documente programatice Green Deal-ul, strategia pentru biodiversitate ne arată că se vor ridica alte şi alte condiţionalităţi

 

Toni Hritac: Sunteţi cumva la zi cu plata subvenţiilor recuperat

 

Ionut Chesnoiu:  Am recuperat când am preluat mandatul eram undeva la 70 % am reuşit să închidem aproape de sută la sută la 31 decembrie. În ceea ce priveşte celelalte domenii la irigaţii vă dau un exemplu am preluat mandatul cu 48 % execuţie bugetară l-am dus în 87 la fonduri europene de la 61 la sută am reuşit să ajungem la 90 % iar per ansamblu ministerul agriculturii pe toate programele că vorbim de usturoi de legume în spaţii protejate programele pentru apicultori pentru ameliorare în sectorul zootehnic am reuşit să aduc execuţia bugetară de la 61 %-94 % pentru un singur lucru fermierii trebuie să îşi primească banii la timp şi mecanismul acela precis cu care i-am obişnuit de plata subvenţiilor se va se va regăsi şi în perioada următoare

 

Toni Hritac: Domnule ministru vă propun să încheiem în notă locală. Aş vrea să spuneţi cum vedeţi dumneavoastră de la Bucureşti Iaşul şi o a 2-a întrebare, tot locală, cum cum vedeţi existenţa si cooperarea cu universitatea de profil de aici.

 

Ionut Chesnoiu:  Încep puţin invers: din partea universitare spre cealaltă viziune. Iaşiul are o tradiţie extraordinară în educaţie şi mai ales educaţia de nivel superior. Moldova este o zonă predispusă pentru agricultură şi pentru realizarea unor producţii importante. Vom continua investiţiile în sistemele de irigaţii începute în 2017 şi le vom impulsiona. Venim cu sprijin şi cu dezvoltarea în continuare a reţelei de sisteme de combatere a grindinei şi de stimulare a precipitaţiilor. Să ştiţi că atunci când spuneţi Moldova, eu nu mă uit doar la regiunea Moldovei noastre mă uit şi dincolo de Prut pentru că eu consider Republica Moldova o regiune de dezvoltare a României. Am început un parteneriat cu fraţii noştri de peste Prut pentru dezvoltarea agriculturii din Moldova care trebuie să ţină pasul cu agricultura din România. Iar către zona aceasta a Moldovei noi trebuie să înţelegem că şi eu ca ministru al agriculturii acord o zonă deosebită pentru că pe lângă faptul că economic şi al viabilităţii şi rentabilităţii trebuie să avem în vedere şi factorul social: cetăţenii României trebuie să-şi crească nivelul de trai. Să crească nivelul de productivitate şi sunt oameni foarte mulţi harnici în zona Moldovei care au fost din păcate forţaţi de împrejurări să plece peste hotare şi care acum au început să se întoarcă şi îi vom încuraja şi vom susţine să se reîntoarcă acasă pentru că aici au casele bătrâneşti. Aici este seva noastră a poporului român din care ne tragem şi pe care trebuie să o protejăm.

 

Toni Hritac: Domnule ministru vă mulţumesc. A fost Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii.

 

Ionut Chesnoiu:  Mulţumesc şi eu şi salut încă o dată pe toţi moldovenii şi pe toţi ieşenii.

 

Toni Hritac: Vă mulţumesc.