Traficantul olog - „Umanismul dreptului penal” a fost invocat în premieră la un proces de judecătorii ieșeni
Eduard Lesenciuc s-a întors la Podu Iloaiei cu o indemnizatie de handicap acordata de statul i (...)
citeste totduminica, 22.05.2022
Serviciile secrete pun mâna serios la dispariţia istoriei României şi a Iaşului de după 1989. „Nu vom putea citi documentele de la Mineriade, au fost distruse”, dă un exemplu elocvent profesorul Cătălin Botoşineanu, fost director al Arhivelor Naţionale din Iaşi. Practic, spune acesta, instituţiile s-au prevalat de modificările legislative din 2002 şi orice fel de documente care conţineau hârtii cu ştampila „Secret”, unele chiar dinainte de 1989, au fost distruse pentru că erau confidenţiale. Scopul: cercetătorii să nu dea peste numele unor ofiţeri acoperiţi. Presiunea cea mai mare pe distrugerea documentelor vine de la SRI şi de la „Doi şi-un sfert”, serviciul secret al MAI. „Nu mai avem nimic de la vizita lui Mitterand sau Papei Francisc la Iaşi. Au venit, s-au uitat, le-au luat şi le-au distrus”, a explicat fostul director. Se mai poate face ceva?
Cătălin Botoşineanu, fost director al Arhivelor Naţionale Iaşi, atrage atenţia asupra faptului că Iaşul şi România riscă să rămână fără o istorie scrisă a ultimilor 30 de ani, într-o combinaţie amplă de legislaţie defectuoasă, dezinteres al instituţiilor şi presiuni din partea serviciilor de securitate. Acesta a semnat un memoriu anul trecut, în toamnă, alături de mai mulţi colegi arhivişti din ţară ai arhivelor din Iaşi, Cluj şi Maramureş, care a fost trimis la Arhivele Naţionale şi la Ministerul Afacerilor Interne. Totul porneşte de la faptul că în România nu există o legislaţie concretă pentru a stabili când şi cum sunt declasificate documentele desemnate a fi secrete. Profesorul spune că în Europa sau în SUA sunt legi şi protocoale foarte bine puse la punct care stabilesc perioade de timp când documentele clasificate devin de interes public şi pleacă din arhivele instituţiilor către Arhivele Naţionale, unde pot fi consultate de toată lumea. În România, avem şi acum documente desemnate ca fiind clasificate încă de la Primul Război Mondial care, în mod teoretic, nu ar trebui să fie accesibile nimănui. Dar o parte dintre documentele clasificate ce sunt găzduite la Arhivele Naţionale, în funcţie de judeţul în care se află, pot fi consultate de către cercetători, istorici, făcând parte din fonduri mai mari şi fiind lipsite de o miză substanţială - mai ales că majoritatea sunt mai vechi de 40 de ani.
„În anii ’70, se spunea că aceste hârtii clasificate fac parte din fondul Arhivelor Naţionale, după o perioadă de timp ajungeau acolo, se declasificau şi erau publicate în volume de documente. Au fost date unele în cercetare. Ei bine, din 2002 s-a schimbat legea: aceste documente nu mai fac parte dintr-un fond arhivistic naţional de unde ar urma să ajungă în public, ci ele să arhivează sau se distrug. De vreun deceniu, astfel de acte de la Poliţie, Prefectură, Consiliile Judeţene, primării comunale, de la poliţiile care aveau în evidenţă foştii deţinuţi politici şi făceau informări lunare despre aceştia, au fost distruse”, a explicat istoricul Cătălin Botoşineanu.
Practic, spune acesta, instituţiile s-au prevalat de modificările legislative din 2002 şi orice fel de documente care conţineau hârtii cu ştampila „Secret”, unele chiar dinainte de 1989, au fost distruse pentru că erau confidenţiale. Cătălin Botoşineanu spune că în momentul de faţă pot fi citite documentele clasificate despre Al Doilea Război Mondial şi pot fi înţelese altfel funcţionarea şi deciziile statului român, dar despre Revoluţie şi Mineriadă, nu. Presiunea cea mai mare, explică arhivistul, vine de la Serviciul Român de Informaţii şi de la „Doi şi-un sfert” - Direcţia Generală de Protecţie Internă din cadrul Ministerul Afacerilor Interne. Sub auspiciul că ar putea exista ofiţeri ce ar fi deconspiraţi dacă documentele ajung în mâinile cercetătorilor ce consultă Arhivele Naţionale, aceştia solicită adesea insistent instituţiilor publice să pună în aplicare legea şi să distrugă orice arhive care are documente clasificate. S-au pierdut astfel, spune Cătălin Botoşineanu, documente cu o valoarea istorică ce nu poate fi înlocuită de nimeni.
„Nu mai avem nimic de la vizita preşedintelui Franţei la Iaşi, Francois Mitterand, nici de la vizita Papei Francisc. Documentele se distrug imediat, dă ordin DGPI. Toată industria comunistă, tot ce a însemnat Birou de Documente Secrete, au venit, s-au uitat, le-au luat şi le-au distrus. Sigur, erau şi nume de ofiţeri acolo, dar erau documente legate de istoria ţării. Speram că vom putea citi actele clasificate de la mineriade, dar după 2002 această speranţă s-a disipat”, a explicat fostul director al Arhivelor Naţionale Iaşi.
Din acelaşi motiv lipsesc arhivele fostelor orfelinate din Iaşi, în care au murit foarte mulţi copii cu dizabilităţi în urma condiţiilor proaste de tratament. Istoricul Cătălin Botoşineanu spune că şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a ajuns la aceeaşi concluzie, dublată şi de dispariţia arhivelor Inspectoratelor Şcolare care au coordonat până în 1996 activitatea orfelinatelor. Ele nu se regăsesc nici la Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sau la Consiliile Judeţene, unde au trecut după 1996 orfelinatele.
„Apoi, lipsesc arhivele din maternităţi ieşene din perioada genocidului la adresa mamelor care avortau. S-au distrus actele clasificate de la instanţe, nu mai ştim cine erau asesorii populari, cine îi numea/verifica, ce informări/directive primeau de la fosta Securitate. Apoi, arhivele clasificate din Prefectură, informările la adresa prefectului făcute de SRI sau DGPI (le poţi citi pentru al Doilea Război Mondial, dar nu le mai poţi citi după 1990). Lipseşte toată arhiva clasificată după 1990 de la Poliţie, Jandarmerie, Pompieri”, a explicat Cătălin Botoşineanu.
Istoricul explică faptul că înţelege nevoia existenţei documentelor clasificate sau secrete, care pot pune în pericol securitatea statului. De aceea, acelea se ţin în arhivele instituţiilor şi nu ajung la Arhivele Naţionale. Dar el consideră că un document ajuns în posesia Arhivelor Naţionale este de interes public şi ar trebui să fie consultat măcar de către cercetători. Oferă exemplul Pogromului de la Iaşi din 1941: documentele clasificate de atunci pot fi consultate în arhive, inclusiv dările de seamă către prefect despre pogrom. Dar pentru 1989 nu pot fi consultate documentele vremii, nici după anii 2000. Sunt bucăţi de istorie care vor rămâne în aer, singurul reper pentru istorici fiind presa vremii, care este „un instrument util, dar nu suficient”.
„Am ajuns precum medicii legişti, noi primim doar procesele verbale în care ne anunţă că au fost distruse arhivele. Suntem o ruşine, ca ţară, din punctul acesta de vedere, nu avem o legislaţie în domeniu, avem documente clasificate la Piteşti din 1917, din Primul Război Mondial. Legea spune că după 30 de ani de la crearea unui document, ar trebui să ajungă într-o arhivă a statului sau să fie făcut public inventarul către fondul arhivistic naţional. Acum, serviciile cer să luăm la mână milioane de file, fiindcă documentele clasificate nu erau în dosare separate, şi să găsim documentele clasificate şi să le izolăm. Dar arhiva este a comunităţii, care are dreptul să îşi ştie trecutul recent”, mai explică fostul director al Arhivelor ieşene.
El spune că, spre exemplu, istoricii nu vor putea să vadă cum au funcţionat în Iaşi instituţiile în anii dinainte şi de după intrarea în UE, fiindcă nu există niciun document arhivat în perioada respectivă şi toate au fost distruse.
„La noi, documentele rămâne clasificate pe termen nedefinit, avem un handicap din acest punct de vedere”, crede Cătălin Botoşineanu.
În opinia acestuia, trebuie dată o lege care să clarifice statutul documentelor clasificate, să le declasifice pe toate cele mai vechi de 30 de ani care nu sunt secrete de stat, iar implicarea serviciilor în crearea istoriei recente să înceteze.
Cuvinte cheie: + Botoşineanu, arhive, SRI, documente, servicii
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Sorana Cîrstea s-a calificat în turul al doilea al French Open
LaLiga, plângere împotriva clubului PSG: E scandalos ce a făcut
(VIDEO) Accident spectaculos la Raliul Argeşului. Nu au existat răniţi
(VIDEO) Urs filmat la Raliul Argeşului, în timp ce mută un balot de paie
Protest imens al opoziţiei de la Istanbul împotriva lui Erdogan
Doi copii din Suceava au mers 15 km cu bicicletele pentru a restitui un portofel pierdut
Şeful DNA: În ultimii doi ani am pus sub sechestru bunuri de peste 400 de milioane de euro
Amalia Enache, despre Iaşi: „Doar în Lisabona şi Ardeal am mai trăit senzaţia asta”
Stiaţi că Iaşul a fost unul dintre cele mai moderne oraşe europene din Imperiul Otoman?
Vă mai amintiţi că Iaşul are tramvaie turceşti? Când ar putea să iasă la stradă
Declarații halucinante la televiziunea rusă: „Dacă voia, Rusia rezolva cu Ucraina în câteva ore”
Mâncarea viitorului: Ce am putea ajunge să mâncăm până în 2050?
Există o tencuială minune anti-cutremur? Explicaţiile unui profesor ieşean
Economiile americanilor au scăzut în medie cu 9.000 de dolari în 2022
(VIDEO) Cum a fost în a doua zi la Catedral Music Festival. Dansând în ploaie
Toate tablele clasice din şcoli vor fi înlocuite. Cum arată tablele interactive
IMAGINI DE FESTIVAL: Iubitorii de animale şi-au dat întâlnire la Iaşi. Copiii, încântaţi
Vaslui: Un preot român și un preot ucrainean au băut până a venit Ambulanţa
Reportaj la „doza patru” - Discuţii pro şi contra, pe holurile cabinetelor medicale
România trage Republica Moldova în Uniunea Europeană. Ședință comună: ce s-a decis ieri la Iaşi?
Doi ciobani l-au zvântat în bătaie pe veterinarul care le-a găsit câteva oi bolnave
Fostul finanţator al Dinamo, Nicolae Badea, dă tărcoale Iaşului: vrea 10 milioane lei
„Ne vedem la Mitropolie”: o nouă serie de evenimente organizată de Arhiepscopia Iaşilor
Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (IV)*
Băieţii de la cumătrie, supăraţi pe sponsorii lui Maia Sandu
Şofer beat, reţinut după ce a intrat cu maşina într-un microbuz la Valea Lupului
În sfârşit, Poliţia a depistat în trafic un permis românesc falsificat
A furat telefonul din maşină, Poliţia l-a prins, apoi păgubitul s-a împăcat cu hoţul
Un șofer prins duhnind a alcool a refuzat să sufle şi să meargă la analize
Duminică începe la Iaşi cel mai important turneu de tenis destinat copiilor
A ieşit la o plimbare nocturnă de plăcere, dar a ajuns după gratii
Ministerul Apărării din Republica Moldova anchetează un furt din echipamentul militar
Cine visează la funcții în partid? Candidaturi pentru Consiliul Naţional al PNL
Ucrainenii estimează că cel puţin 28.700 de soldaţi ruşi au murit de la începutul războiului
Tribunal internaţional special pentru crimele de război din Ucraina
Sergentul rus Vadim Şişimarin, judecat cu privire la crimă de război în Ucraina, pledează nevinovat
Nepotisme ca-n balcani la naţionala Olandei. Ronald Koeman l-a ales secund pe fratele său Erwin
ZdI TV: Război în Ucraina, furtună în lume. Alexandru Lăzescu despre reaşezările marilor puteri
Preşedintele ANAF este nemulţumit că angajaţii din subordine sunt în vârstă
Premierul Nicolae Ciucă laudă administraţiile liberale şi Clujul. “Am să cer licenţă pentru export”
Formaţia Atletico Mineiro a stabilit un record în Copa Libertadores: 18 meciuri fără eşec
Festivalul Național de Folclor „Constantin Arvinte”, Iași, 24 - 27 mai 2022 (P)
Cântăreaţa Rihanna, în vârstă de 34 de ani, a devenit mamă. Ea a născut un băieţel
Nicolae GRECUGeneraţia de AUR şi sporturile |
arh. Ionel OANCEACreşterea oraşului |
pr. Constantin STURZULumina de la capătul Luminiţei |
Eugen MUNTEANUIdentitate personală, identitate etnică, identitate naţională (IV)*Articolul se referă pe scurt la apariţia componentei romanice a conştiinţei inaţionale a românilor. |
Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.