Barajul de la Pașcani intră în linie dreaptă. Ar putea fi una din puţinele investiţii din PNRR cu care să se aleagă Iaşul

„România a început negocierile cu Comisia Europeană pentru sumele alocate în cadrul planului REPowerEU pentru investiții în infrastructură energetică, o extensie PNRR care se bazează pe trei piloni: economisirea energiei, producerea de energie curată și diversificarea surselor de energie”, a anunțat deputatul Sorin Năcuță. Amenajarea Hidroenergetică Pașcani, investiție veche de mai bine de 35 de ani, dar unde lucrările s-au oprit în 2018, are astfel șanse să fie finalizată în perioada următoare.

La sfârșitul lunii octombrie, Sorin Năcuță spunea că a primit confirmarea oficială din partea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene că obiectivul a fost inclus pe lista de actualizare a Planului Național de Redresare și Reziliență, în cadrul inițiativei europene REPowerEu de îmbunătățire a infrastructurii și instalațiilor de producere a energiei, în special a celei provenite din surse regenerabile. Acum, România a prezentat Comisiei Europene o listă cu proiectele hidroenergetice, care ar adăuga producției anuale aproape 2 TWh energie regenerabilă, iar Acumularea Hidroenergetică Pașcani face parte din această listă, a precizat deputatul. El ne-a precizat că, pe lista proiectelor propuse, complexul de la Pașcani este pe poziția 2 din 13, dar că suma prevăzută pentru finanțarea obiectivelor energetice depășește valoarea însumată a celor 13.

În același timp, până la începutul anului viitor, România trebuie să aibă și cadrul legal pentru implementarea acestor investiții, iar în acest sens Ministerul Energiei și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene au pregătit proiectul unei ordonanțe de urgență, care va intra pe ordinea de zi a Guvernului în perioada următoare. Pentru investiţiile din sectorul energetic din România, Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă prevede o alocare de 1,62 miliarde de euro, cu termenul de finalizare deja cunoscut: 2026.

„Amenajarea Hidroenergetică Pașcani este cea mai mare investiție din județul Iași de după 1989 și are ca obiectiv regularizarea cursului râului Siret până la vărsarea în Dunăre, producerea energiei hidro și asigurarea unei resurse importante de apă pentru irigații și chiar pentru consum”, a explicat deputatul pășcănean. În acest moment, stadiul realizării investiției este de 90 la sută pentru acumulare, iar centrala e și mai aproape de finalizare. Ar mai fi nevoie de aproximativ 400 de milioane de lei.

Investiție demarată înainte de 1990, mai precis în 1985, pentru acumulare, respectiv în 1989, pentru centrală, tot sistemul a ajuns în 2006 la Hidroelectrica. Însă funcţia energetică este una secundară, centrala având o putere destul de mică comparativ cu alte sisteme hidroenergetice, 12 MW, astfel, că societatea menționată nu a inclus sistemul între prioritățile sale. Lucrările au înaintat totuși, inclusiv la acumularea preluată cu 16 ani în urmă de la Apele Române.

Barajul de pe Siret este important și în contextul revărsărilor. Pe de altă parte, având un volum de 68,7 milioane mc de apă, lacul de acumulare va putea să asigure irigarea unei suprafețe de 46 mii de hectare în judeţele Iași şi Neamţ, dar și să furnizeze apă industrială pentru alimentarea zonală Fălticeni și Tg. Frumos.

Cititi si: Sistemul hidroenergetic de la Paşcani intră la finanţare prin PNRR. Mai e nevoie de 400 de milioane de lei

Cititi si: Ping-pong între giganţi cu cea mai mare investiţie din judeţ făcută din fonduri publice

Cititi si: Cioloș, în legătură cu cea mai mare investiţie de stat în judeţul Iaşi: „Separăm din nou Hidrocentrala de pe Siret“