Caută 
5 MIN
Concluzii interesante, atât pentru ieşeni, cât şi pentru politicienii vizaţi, pot fi trase analizând în profunzime cifrele obţinute în alegeri de principalii competitori electorali. Prima, şi probabil cea mai importantă, este aceea că, deşi părea că va fi primit în PNL ca să-l ajute pe Costel Alexe la CJ, în realitate s-a întâmplat exact pe dos. Concret, primirea în PNL pare să-l fi salvat pe Chirica de o înfrângere după modelul altor oraşe mari din ţară. Totodată, cifrele arată că Alexe ar fi câştigat oricum şefia CJ, căci Mihai Chirica nu i-a adus un spor de voturi în oraş. Liberalul a obţinut 14.000 de voturi în plus în judeţ în faţa lui Maricel Popa (PSD), şi numai 11.000 peste Popa în municipiul Iaşi, alături de Chirica. Concluzii interesante pot fi trase şi analizând cifrele de acum cu cele de la alegerile locale din 2016
O alianţă PNL – USR-PLUS ar fi obţinut o victorie zdrobitoare la Iaşi. Dacă ar fi avut un acord înainte de alegeri, la fel ca în alte oraşe, cele trei formaţiuni ar fi înregistrat un scor electoral mult mai categoric la nivelul municipiului faţă de victoria PSD la alegerile locale din 2016. Statisticile votului mai arată câteva lucruri interesante: Mihai Chirica a pierdut peste 10.000 de voturi faţă de anul 2016, PSD a pierdut în municipiu peste 27.000 voturi (şi alte 30.000 în restul judeţului), Marius Bodea (USR-PLUS) a luat cu aproape 100 de voturi mai mult în municipiul Iaşi (pentru candidatura sa la şefia Consiliului Judeţean) faţă de candidatul USR-PLUS la funcţia de primar al Iaşului (Cosette Chichirău), pentru Costel Alexe, voturile din afara municipiului Iaşi par a fi contat mai mult în câştigarea funcţiei de preşedinte faţă de cele din oraş, în timp ce Maricel Popa a obţinut mai multe voturi decât PSD atât în municipiu, cât şi în judeţ.
Care să fi fost zestrea de voturi a lui Chirica pentru PNL?
În 2016, sprijinit de PSD, Mihai Chirica obţinea primul său mandat la Primăria Iaşi cu un număr de 46.385 voturi. În 2020, sprijinit de PNL, Mihai Chirica a obţinut un număr de 36.196 voturi. Diferenţa ajunge la 10.189 voturi. La scrutinul de duminică au fost înregistrate cu peste 13.000 voturi (valabil exprimate) mai puţin în municipiu faţă de 2016, astfel că vorbim despre cea mai slabă prezenţă din istoria electorală a Iaşului. Dacă ne uităm la categoriile de vârstă din rândul cărora au absentat alegători, vedem că aceştia sunt, într-o majoritate covârşitoare, dintre persoanele cu o vârstă de peste 45 de ani: la vot s-au prezentat cu 22% mai puţini alegători care au peste 45 de ani, şi cu doar 2% mai puţini alegători ce au vârsta cuprinsă între 18 şi 44 de ani. Diferenţa cea mai mare apare la segmentul de vârstă 45-64 (circa 9.000 de persoane în minus la vot) faţă de persoanele de peste 65 ani (circa 5.000 de persoane în minus la vot). De-a lungul anilor, mai multe analize şi sondaje făcute de specialişti au arătat că aceste categorii de vârstă ar vota preponderent cu PSD, dar, evident, nu în mod obligatoriu.
Alexe l-a ajutat pe Chirica, şi nu invers
Înainte de intrarea primarului în rândul liberalilor, au fost discuţii intense pentru o alianţă PNL – USR-PLUS, dar acestea au fost anulate în momentul în care edilul a fost primit cu braţele deschise în PNL. Nu este exclus ca aceasta să fi fost şi intenţia primarului: de a evita la Iaşi o astfel de alianţă, conştient fiind de potenţialul unui „val” naţional de simpatie în favoarea celor două partide. Cu atât mai mult cu cât alternativa pentru Chirica era reprimirea în PSD. În Bucureşti, de exemplu, alianţa PNL – USR-PLUS a dus la schimbarea primarului în funcţie. Anterior, s-a speculat că intrarea primarului în PNL îl va ajuta pe Costel Alexe la obţinerea de voturi pentru şefia CJ în municipiul Iaşi. De remarcat că Alexe a câştigat la limită municipiul Iaşi, dar nu în faţa lui Maricel Popa (PSD, principalul său contracandidat), ci a lui Marius Bodea (candidatul USR-PLUS). Diferenţa între Alexe şi Bodea a fost de aproape 400 de voturi în oraş. În schimb, diferenţa între Alexe şi Popa a fost în municipiu de peste 11.600 voturi. În judeţ (fără municipiu), diferenţa dintre cei doi a fost de aproape 14.000 voturi în favoarea liberalului. Astfel, voturile din afara municipiului au contribuit mai mult la victoria ministrului Mediului.
Înainte de alegeri, toate sondajele arătau o scădere masivă a intenţiei de vot pentru PSD faţă de 2016 şi o creştere în favoarea PNL şi USR-PLUS, ţinând cont şi de valul pro-USR-PLUS început de anul trecut de la europarlamentare, dar şi de o consolidare a PNL în opţiunile electoratului după câştigarea prezidenţialelor şi asumarea guvernării. În final, se naşte întrebarea: care să fi fost zestrea de voturi a lui Mihai Chirica pentru PNL? Sau mai degrabă liberalii, adoptându-l în partid, l-au ajutat să rămână în funcţie? În context, amintim că primarul a avut un scor electoral peste PNL, respectiv un plus de aproape 8.700 de voturi.
PNL – USR-PLUS ar fi obţinut o victorie zdrobitoare
În 2016, PSD câştiga alegerile în municipiul Iaşi cu peste 41.000 de voturi. În 2020, PNL şi USR^ ajung împreună la peste 52.000 de voturi, respectiv peste 61% dintre voturile valabil exprimate pentru listele propuse la Consiliu Local. În 2016, liberalii au obţinut aproape 22.000 de voturi la consiliu, iar în 2020 au ajuns la 27.500 de voturi. Un plus de circa 5.500 de voturi. În schimb, social-democraţii au pierdut nu mai puţin de 27.000 de voturi între cele două scrutine: cel mai mare eşec al PSD în municipiul Iaşi la alegerile locale. În total, în întreg judeţul, PSD are cu peste 57.000 de voturi mai puţine faţă de 2016. În ceea ce priveşte USR^, primul test electoral a fost la europarlamentare, când, în municipiu, alianţa obţinea peste 60.000 de voturi, dar în condiţiile unei prezenţe semnificative (peste 160.000 de votanţi). La prezidenţiale, Dan Barna obţinea peste 38.000 de voturi la Iaşi. Acum, votul politic pentru USR-PLUS, la consiliul local, a ajuns la aproape 25.000, o scădere semnificativă (cea mai mare dintre oraşele mari ale ţării), dar care plasează acest partid pe locul doi între forţele politice din municipiul Iaşi. Nu este clar la acest moment dacă liderii politici ai PNL şi USR-PLUS vor realiza o alianţă la Iaşi, sau dacă municipiul va fi condus de o alianţă minoritară (PNL-PMP) care să recurgă mereu la înţelegeri „subterane” cu PSD pentru a adopta proiecte de hotărâre.
