Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?

Dacă cei doi vor câştiga la viitoarele alegeri locale încă o tură în fruntea instituţiilor pe care le conduc acum, ar putea chiar spera să-şi termine mandatul până să se încheie procesele.

În chiar prima zi de lucru a anului 2021, procurorii DNA anunţau acuzarea preşedintelui CJ de dare de mită şi instigare la delapidare în dosarul „Tabla”. Ca ministru al mediului, Costel Alexe ar fi primit 22 tone de produse din tablă de la directorul combinatului siderurgic Liberty Galaţi în schimbul alocării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi a monitorizării măsurilor luate de combinat pentru închiderea unei halde de zgură. Cum faptele de care era acuzat fuseseră comise ca ministru, Alexe urma să fie judecat direct de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Rechizitoriul a ajuns pe masa acestei instanţe după un an şi jumătate, în iunie 2022. Fără a fi neapărat un record, o durată de doar doi ani scursă între momentul comiterii faptelor şi înaintarea rechizitoriului către instanţă reprezintă un termen relativ scurt în cazul unui dosar de corupţie.

Dosarul „Tabla”: un parcurs foarte dificil

În instanţă însă, dosarul a avut până acum un parcurs dificil. În martie anul trecut, dosarul a fost chiar înapoiat de judecători procurorilor, acestora cerându-li-se să clarifice acuzaţiile aduse lui Alexe. Pentru anchetatori, exista chiar riscul de a trebui să reia cercetările. Nu a fost cazul, iar lămuririle aduse au fost considerate satisfăcătoare. A mai durat totuşi un an până ce dosarul să iasă din camera preliminară, putând astfel începe procesul propriu-zis. Primul termen de judecată s-a desfăşurat în urmă cu două săptămâni, în cadrul său parcurgându-se însă strict etape procedurale. Probele strânse de procurori vor fi prezentate abia la următorul termen, pe 23 aprilie. Într-un ritm mediu de un termen pe lună, până la data alegerilor locale nu va fi timp nici pentru începerea concretă a cercetării judecătoreşti, cu audierea martorilor, eventualele expertize şi analiza contestaţiilor ce vor fi înaintate de avocaţi.

Dosarul „Babă”

Al doilea dosar de corupţie care îl vizează pe Costel Alexe, cel al angajărilor de la Şcoala de Arte, nu a ajuns nici măcar în acest stadiu. Dosarul vizează de această dată fapte comise de Alexe în calitate de preşedinte al CJ. El este acuzat de procurorii DNA că, în noiembrie 2020, ar fi dispus detaşarea unuia dintre consilierii săi personali, Vlad Babă, în funcţia de director al Şcolii Populare de Arte „Titel Popovici” din subordinea CJ. Aceasta, deşi Babă nu îndeplinea condiţiile legale. Ulterior, Alexe i-a prelungit detaşarea în funcţie şi ar fi elaborat un proiect de hotărâre a CJ prin care se schimbau condiţiile de participare la concursul pentru numirea definitivă. În urma modificărilor făcute ilegal, Babă a obţinut desemnarea ca manager al Şcolii de Arte pe o perioadă de cinci ani.

Acest dosar a ajuns în instanţă, la Tribunalul ieşean, în iulie 2022. După un an de analiză a rechizitoriului în camera preliminară, a fost dispusă începerea judecăţii, în octombrie anul trecut. Până acum, însă, nu a fost stabilit primul termen de judecată.

„Flux”, dosar început acum 2 ani

Nici în privinţa primarului Mihai Chirica, procedurile judiciare nu s-au desfăşurat mai repede. Primarul a fost trimis în judecată în iulie 2022, în dosarul „Flux”. Ancheta procurorilor DNA vizase modul în care societatea Flux SRL a construit în Tătăraşi un bloc cu 9 niveluri, în locul unei clădiri cu două niveluri, câte fuseseră aprobate iniţial. Deşi nu respecta autorizaţia de construire, imobilul a fost intabulat, procurorii susţinând că acest lucru s-a făcut cu sprijinul conducerii Primăriei şi al unor funcţionari ai acesteia. Primarul Mihai Chirica a fost inculpat pentru complicitate la fals intelectual şi complicitate la abuz în serviciu.

În aprilie 2023, magistraţii au dispus începerea judecăţii. Decizia a fost însă contestată pe toate căile, solicitându-se inclusiv sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Abia la începutul acestui an au fost respinse ultimele contestaţii aduse rechizitoriului. Procesul propriu-zis a început la sfârşitul lunii ianuarie, dar până acum nu au avut loc dezbateri pe fond. Patru termene s-au scurs cu analizarea cererilor de abţinere înaintate de magistraţii desemnaţi să judece procesul. Doi dintre aceştia au invocat relaţiile de prietenie cu Chirica care le-ar fi afectat obiectivitatea. Un al treilea a vrut să se abţină întrucât făcuse parte dintr-un birou electoral municipal.

Abia soluţionată problema compunerii completului de judecată, a început seria amânărilor. La termenul de pe 7 martie, a fost aprobată o primă solicitare de amânare a dezbaterilor înaintată de una dintre inculpate. Noul termen de judecată a fost stabilit pentru 4 aprilie. Şi în cazul acestui dosar, ritmul de un termen pe lună face imposibilă ajungerea la o concluzie a primei instanţe până la data alegerilor locale.

Surpriza din dosarul „Skoda”

Singurul caz în care edilul a fost judecat, iar procesul a apucat să se şi încheie, a fost dosarul „Skoda”. În acesta, primarul Chirica, fostul primar Gheorghe Nichita şi trei angajaţi ai Primăriei au fost judecaţi sub acuzaţia de abuz în serviciu. Cei cinci au fost acuzaţi că ar fi dispus în 2013 achiziţionarea de către Primărie a patru autoturisme Skoda deşi, la acea dată, restricţiile bugetare interziceau primăriilor astfel de contracte, cauzând un prejudiciu de o jumătate de milion de lei. Procesul a început în ianuarie 2021 în faţa Judecătoriei ieşene şi s-a încheiat după doi ani, la Bârlad, unde fusese strămutat. Procesul nu s-a terminat însă cu vreo condamnare, ci cu constatarea prescripţiei răspunderii penale. Trecuse prea mult timp de la comiterea faptelor. (Alex ZĂNOAGĂ)

În ce alte dosare sunt implicaţi cei doi liberali

În afara dosarelor ajunse deja în instanţă, primarul Mihai Chirica mai este vizat şi în alte anchete derulate de DIICOT sau DNA, aflate în diferite stadii de cercetare. Cel mai vechi dintre dosare, „Zoiosu”, a fost deschis de DIICOT în 2001. În acesta, primarul a fost acuzat iniţial că a omis să sesizeze Parchetul cu privire la încălcarea mai multor legi în cazul unui contract de asociere al municipalităţii ieşene în urma căruia pe Sărărie a fost construit un bloc în locul unei pensiuni, de o firmă a familiei lui Ghiocel Asimionesei. Cercetările au fost extinse treptat, în acest dosar fiind investigate şi alte nereguli imobiliare. Dosarul a fost preluat de la DIICOT de către DNA, cercetările continuând.

Legat tot de urbanism este şi dosarul „Vixen’s”. În acest caz, procurorii DNA investighează construirea în zona Moara de Vânt a unui bloc de locuinţe în locul a două case individuale. Deşi era evident că se construise altceva, municipalitatea a emis certificatul de atestare conform căruia autorizaţia de construire fusese respectată. Nu s-au formulat încă acuzaţii.

Primarul Chirica a fost însă „agăţat” şi într-un dosar deschis pe numele omului de afaceri Cristin Zămosteanu, în care acesta din urmă este acuzat de producerea unui prejudiciu de 12 milioane euro bugetului de stat. Printre alte nereguli, în dosar se află şi supraetajarea de către firma lui Zămosteanu a Halei Centrale, în locul unui etaj tehnic fiind făcute un spaţiu comercial şi o terasă acoperită, unde s-a amenajat Restaurantul Veranda. Municipalitatea a permis edificarea, deşi aceasta încălca prevederile legii. Parchetul nu a formulat încă acuzaţiile.

La rândul său, în afara celor două dosare ajunse în instanţă, Ccostel Alexe este cercetat penal şi într-un dosar la sesizarea ANI. În noiembrie trecut, Agenţia Naţională de Integritate a anunţat că a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la existenţa unor indicii referitoare la posibila săvârşire de către Costel Alexe a infracţiunii de fals în declaraţii prevăzută de art. 326 din Codul Penal. „Persoana evaluată nu a declarat în declaraţiile de avere depuse în anul 2020 (când era ministru al Mediului, apelor şi pădurilor – n.r.) împrumutul în valoare de 107.600 lei, reprezentând creditarea unei societăţi comerciale în cadrul căreia soţia acestuia deţinea calitatea de asociat şi funcţia de administrator”, a precizat ANI într-un comunicat făcut public pe 17 noiembrie.