Cine conduce Iaşul cu 20.000 de lei pe lună: un nou episod din serialul ZdI. Punctele tari şi oamenii slabi din fruntea judeţului

Dacă aţi avea răbdare să vă uitaţi la oricare înregistrare a şedinţelor Consiliului Judeţean, aţi remarca faptul că, dintre toţi cei aflaţi la prezidiu, cel mai mult vorbeşte Costel Alexe, preşedintele. Dincolo de anunţurile în care subliniază eforturile depuse pentru dezvoltarea judeţului şi implicarea „proactivă” (termen împrumutat din Psihologie care, potrivit DEX, înseamnă „care are efect asupra unui alt lucru”, respectiv „care duce la uitare”), şeful CJ conduce şedinţele şi citeşte titlurile proiectelor de hotărâre. Atunci când explicaţiile care trebuie date sunt complicate, Alexe îi predă microfonul unuia dintre vicepreşedinţii CJ, mereu aceluiaşi, respectiv lui Marius Dangă. Dangă este şi cel care conduce şedinţele atunci când Alexe absentează.

CITIȚI ȘI: Gelozia la Prefectură: funcţionarii Guvernului se uită cu jind la salariul uriaş, de minim 30.000 RON, al lui Costel Alexe

Însă Consiliul Judeţean are doi vicepreşedinţi. Celălalt nu a scos niciodată vreo vorbă în plen, ba de multe ori pare că nu-şi găseşte locul pe scaun. Sorin Afloarei a fost consilier judeţean şi în mandatul trecut. Deşi era în opoziţie, atunci a reuşit atunci să ia cuvântul în două rânduri.

Atuul lui Afloarei în faţa lui Dangă

Dar Sorin Afloarei are o calitate esenţială în plus faţă de Marius Dangă: este finul de cununie al preşedintelui Alexe. După ce finul a ajuns vice la CJ, şi fina a ajuns la Complexul Muzeal Moldova, adică la Palatul Culturii, după o escală scurtă de o săptămână la biroul parlamentar al lui Alexandru Muraru. Muraru, care avea să fie pus în fruntea filialei ieşene a PNL după ce Alexe a trebuit să plece în urma Afacerii „Tabla”, tocmai preluase mandatul de deputat al naşului Alexe, după ce acesta fusese ales preşedinte CJ. Era vremea detaşărilor.

Între atribuţiile primite de la preşedintele naş, vicele fin coordonează Direcţia Proiecte şi Dezvoltare Durabilă, Direcţia Tehnică şi Investiţii, Direcţia Judeţeană de Administrare a Drumurilor şi Podurilor, Filarmonica de Stat „Moldova” Iaşi, Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Asachi”, Direcţia Judeţeană de Pază şi Ordine, Asociaţia de Dezvoltare pentru Salubritate (ADIS), Teatrul „Luceafărul” şi liceele speciale din judeţ. Ca un făcut, banii europeni aşteptaţi pentru multe din aceste domenii au ocolit Iaşul în ultimii doi ani şi jumătate, comparativ cu alte judeţe. Prin urmare, deşi raportul-bilanţ pe care îl alcătuieşte conştiincios vicele Afloarei după fiecare an se întinde pe zeci de pagini, lipsesc finalizările concrete ale proiectelor din direcţiile enumerate.

Asta nu a împiedicat o majorare consistentă a salariului. Amintim că regimul de la Bucureşti a crescut cu generozitate lefurile în administraţia publică (primării şi CJ-uri), mai ales celor care se ocupă de proiecte europene. În această categorie intră şi şefii unităţilor administrativ teritoriale, fie că au sau nu vreun merit. În cazul şefilor CJ Iaşi, creşterea este de 50 la sută şi se aplică din martie. Astfel, preşedintele Alexe încasează peste 20 de mii de lei în fiecare lună (de la 14 mii), în vreme ce vicele Afloarei, aproape 18 de mii (de la 12 mii de lei).

Administratorul fără normă

Dacă pe Sorin Afloarei îl puteţi vedea însă mereu în prezidiul şedinţelor CJ, de-a dreapta lui Costel Alexe, un alt membru al echipei executive este vizibil doar în pozele fără număr pe care le postează pe reţelele sociale preşedintele CJ Iaşi. Ştefan Cazacu (FOTO) a fost adus de Costel Alexe să administreze judeţul de pe un post care nu a mai fost ocupat până acum. El este prevăzut în Codul administrativ adoptat în 2019 de Guvernul Dăncilă şi a rămas vacant până la instalarea lui Costel Alexe în fruntea CJ şi „dezinstalarea” lui Ştefan Cazacu din toate funcţiile de la Bucureşti. Alexe l-a salvat în ianuarie 2021 numindu-l administrator public, job despre care nimeni nu poate să spună la ce ajută şi cum de a funcţionat Consiliul Judeţean vreme de 30 de ani fără el. Remunerat la nivelul vicepreşedinţilor, respectiv 12 mii de lei pe lună – cel puţin până acum, Cazacu reprezintă doar încă o semnătură lângă cele multe altele prezente pe fiecare hârtie emisă de CJ.

Unde se duc banii când vin

În vreme ce preşedintele Alexe şi-a asumat un rol de reprezentare, povara conducerii judeţului pare să fie dusă de vicele Dangă. Oficial, el coordonează Direcţia Economică, cea a arhitectului-şef, Achiziţiile Publice, dar şi ApaVital, Aeroportul Internaţional şi cele şase spitale din subordinea CJ. De remarcat că, cel puţin pentru moment, acestea din urmă sunt şi cele care deruleză cele mai ample proiecte de dezvoltare pe bani europeni.

Patru seturi de întrebări, un singur răspuns

I-am întrebat pe toţi cei patru membri ai conducerii CJ în ce proiecte contribuţia fiecăruia a fost esenţială, dacă venitul a fost pe măsura eforturilor „proactive” depuse pentru dezvoltarea judeţului, dacă îşi asumă vina pentru eşecurile întâmpinate – şi care sunt acestea, precum şi ce jaloane de îndeplinit şi-au propus pentru 2023.

Grijuliu ca o cloşcă cu puii ei, preşedintele Costel Alexe a răspuns în numele tuturor, „având în vedere că funcţionăm ca o echipă care şi-a asumat un program de guvernare locală pe care, împreună, îl ducem la îndeplinire”. Răspunsul enumeră proiectele aflate în diferite stadii de realizare, începând cu extinderea Aeroportului şi amenajarea Parcului Industrial de la Leţcani, trecând în revistă „moştenirea” mandatului trecut – proiectul ApaVital, Axa rutieră Iaşi-Suceava, renovarea Spitalului de Copii, şi lansarea în execuţie a altor proiecte: modernizarea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor, renovarea sediului Filarmonicii, înfiinţarea Centurii uşoare de ocolire a Iaşului, construirea Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară.

Cât priveşte remuneraţia fiecăruia, „venitul obţinut este stabilit prin legea salarizării şi conform grilei din sistemul de salarizare bugetar. Deşi ar fi de dorit, salariile din sectorul public nu sunt legate în mod eficient de indicatori cheie de performanţă. Vom formula această dorinţă în perioada de dezbatere a noilor legi din domeniul salarizării, astfel încât să se poată corela nivelul de salarizare cu perfomanţa individuală”, s-a angajat şeful CJ.

CITIȚI ȘI: Averile, la zi, ale şefilor judeţului: 13.500 pe lună numai din salariu