Cum va “lovi” inteligenţa artificială în angajaţii din Educaţie, Administraţie, Agricultură? Previziuni oficiale pentru 2030 şi 2040

Trendul tehnologic conduce chiar şi în sistemul de învăţământ la apariţia unor noi ocupaţii, cum este cea de profesor asistat de calculator, pentru care tehnologia va fi complementară factorului uman în îndeplinirea sarcinilor pedagogice. Însă avansul tehnologiei conduce, în acelaşi timp, şi la înlocuirea profesioniştilor din acest domeniu cu roboţi, se menţionează în studiul «Analiza privind evoluţia pieţei muncii din perspectiva competenţelor şi calificărilor la nivelul tuturor sectoarelor economice, pentru orizontul 2025–2030», elaborat de INCSMPS. „Substituirea profesorului cu roboţi pentru anumite activităţi şi trendul demografic descendent conduc la reducerea cererii de forţă de muncă, sub aspectul orelor de muncă şi a numărului de profesionişti necesari şi, în consecinţă, reducerea costului cu forţa de muncă, mai exact a remunerării acesteia. Trendul de substituire a muncii umane cu roboţi este valabil şi pentru celelalte categorii ocupaţionale angajate în sectorul Educaţie, activităţile non-autonome şi rutiniere, fie ele fizice sau cognitive, urmează a fi preluate de echipamente tehnologice”, se precizează în studiul consultat de „Ziarul de Iaşi”.

Ce vor face profesorii în învăţământ?

Tot aici se mai explică faptul că profesionistului din învăţământ îi vor reveni activităţile creative şi non-rutiniere, comunicarea complexă şi rezolvarea de probleme pentru care nu există soluţii bazate pe reguli clare. „Prin urmare, dezvoltarea tehnologică atrage după sine schimbarea de paradigmă, în sensul în care doar unele dintre activităţi vor fi realizate prin complementaritatea profesor – robot, alte activităţi fiind preluate integral de către roboţi”, se mai spune în studiu.

 O altă ocupaţie care se prefigurează în sistemul de învăţământ este cea de antrenor de învăţare pe tot parcursul vieţii (long-life coach), pe motiv că informaţiile şi diversitatea acestora vor face imposibilă acumularea de către un cadru didactic a întregului volum informaţional şi livrarea acestuia către elev/student/cursant. „De asemenea, transformarea continuă a pieţei muncii şi apariţia de ocupaţii noi va face imposibilă livrarea unui pachet de informaţii care să pregătească cursantul pentru o anumită ocupaţie. Astfel, formatorul va renunţa, în viziunea autorilor, la rolul de transmiţător de informaţii şi ocupaţia de profesor va presupune îndeplinirea rolului de ghid în domeniul de studiu, conducând la apariţia ocupaţiei de antrenor de învăţare pe tot parcursul vieţii (long-life coach), care să acompanieze indivizii în procesul de învăţare continuă şi care să îi ajute în gestionarea diferitelor biografii profesionale, inclusiv dezvoltarea de competenţe transversale”, arată studiul INCSMPS.

Cum va fi afectată administraţia publică?

Cât priveşte domeniul administraţiei publice din România, inteligenţa artificială şi automatizarea ar urma să contribuie peste ani la creşterea eficienţei productivităţii, dar în acelaşi timp va conduce şi la concedieri. Se previzionează creşterea cererii pentru specialişti în prelucrarea şi analiza datelor, însă vor apărea şi ocupaţii generate de riscuri sociale (specialişti anti-sărăcie, coordonator asigurări sociale şi beneficii sociale, consilier personal de asigurări sociale, funcţionar public de familie după modelul medicului de familie).

În sectorul serviciilor de sănătate şi asistenţă socială, noile ocupaţii sunt legate de întreţinerea, programarea şi repararea de echipamente medicale, dar va fi nevoie şi de doctori specializaţi în telemedicină, capabili să asigure îngrijire medicală utilizând noile tehnologii. În construcţii, ocupaţiile care vor apărea pe fondul digitalizării sectorului sunt tehnicieni IT responsabili de gestionarea unor utilaje automatizate, roboţi, dar şi ocupaţii legate de trecerea către un sector sustenabil şi ecologic, cum ar fi inginer construcţii ecologice, inginer specializat în noi tehnologii constructive şi arhitect 3D.

Şi agricultura va fi afectată

Pentru sectorul agricol este identificată ca o certitudine apariţia şi consolidarea ocupaţiei de antreprenor digital, dar vor fi pe viitor şi ocupaţii legate de manipularea echipamentelor disponibile (tehnicieni IT responsabili de gestionarea unor utilaje automatizate, coordonator roboţi diverşi, operator dronă, tehnicieni întreţinere echipamente energii regenerabile şi tehnicieni în instalaţii solare). Tehnologia va contribui şi în industria auto şi componente la apariţia unor noi ocupaţii, cum ar fi cele legate de pregătirea liniilor de lucru automate, ocupaţii care vizează managementul deşeurilor şi ocupaţii legate de dezvoltarea de produse.

Ce se va căuta mai mult?

Citând date din studiul INCSMPS, Bucharest Center For Economy & Society (CES Bucharest) arată că, până în 2030, ocupaţiile care necesită forţă de muncă înalt calificată precum specialişti în domeniul IT, juridic sau în domeniul sănătăţii, vor înregistra creşteri ale cererii cu 624.000 de persoane (în medie, 100.000 persoane/ an), în condiţiile în care facultăţile de profil din ţară, atât cele de stat, cât şi cele private (Facultăţile de Politehnică, Facultăţile de Administraţie, Afaceri şi Drept sau Facultăţile de Medicină) furnizează cumulat, anual, un număr total de doar 40.000 de absolvenţi ai acestora, potrivit unei estimări realizate de CES Bucharest pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică. „În acelaşi timp, tot până în 2030, cererea pentru persoane cu nivel mediu şi redus de calificare va înregistra o scădere accentuată, cu peste 400.000 de persoane, potrivit INCSMPS. Pentru a rămâne competitive pe piaţa muncii, acestea ar trebui să se respecializeze, fie la locul de muncă, fie prin cursuri de reconversie profesională, pentru a dobândi noi abilităţi adaptate cerinţelor actuale ale pieţei, precum ar fi competenţele de digitalizare şi automatizare, sustenabilitate sau managementul resurselor umane, conform unui raport al World Economic Forum”, arată într-un comunicat de presă CES Bucharest.