Sistemul antigrindină face mai mult rău decât bine! Este concluzia la care au ajuns mai mulți fermieri din România, printre care și reprezentanții Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (APPR), care au cerut, recent, ministerului de resort suspendarea imediată a acestei tehnologii. În caz contrar, ei amenință cu proteste, după cum se precizează într-un comunicat de presă dat publicității.

Concret, APPR solicită Ministerului Agriculturii să țină la sol rachetele antigrindină, până când, spune asociația, autoritățile nu vor dovedi eficiența și impactul acestora asupra agriculturii, printr-un studiu care să urmărească atât cantitatea de precipitații, monitorizarea traiectoriei rachetelor și a locului de deflagrație, precum și procedura de tragere în ansamblul ei. Aceste semnale vin la scurt timp după ce și Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante tehnice Vrancea a anunțat recent că ia în calcul să protesteze dacă nu se vor lua măsuri în legătură cu sistemele antigrindină. „Sistemul antigrindină, în ciuda scopului său inițial de a proteja culturile agricole a generat o serie de efecte dezastruoase asupra activităților agricole din zonele de influență, aspect confirmat și documentat de către membrii noștri fermieri din județele Vrancea, Prahova, Iași”, după cum precizează Forumul Agricultorilor din România.

În acest sens, oficialii din Agricultură au fost înștiințați în repetate rânduri de această situație, și chiar și-au luat angajamentul de a prezenta un studiu de impact privind efectul sistemului antigrindină. Când se va întâmpla asta, rămâne de văzut. Cert este că mai multe asociații de fermieri amenință că ies din nou în stradă, dacă autoritățile nu vor acționa în consecință. ”Eu sunt ferm convins că acest sistem are și partea lui bună, mai ales acum în contextul schimbărilor climatice, cu tot mai multe fenomene extreme, dar nu trebuie să pierdem din vedere efectele acestui sistem, riscurile, printre care și lipsa de precipitații. Există studii în domeniu, cu rapoarte cauză-efect ale rachetelor antigrindină. Și nu sunt fermier de ieri. Am 22 de ani în domeniu. Chiar am urmărit cum stau lucrurile și nu numai eu. Anii în care am avut furtuni urâte, grindină și s-au folosit astfel de sisteme, cel puțin următoarele 8-10 săptămâni niciun strop de ploaie, local, în timp ce în alte județe, ploi torențiale”, a spus Florin Orzan, un cultivator de cereale din Iași. Acesta a apreciat că odată cu tehnologia de intervenții active în atmosferă, în România, a scăzut semnificativ cantitatea de precipitații, mai ales în zonele limitrofe punctelor de lansare a rachetelor antigrindină. ”Eu zic că fiecare are dreptul să-și apere afacerea. Pe mine mă afectează grav sistemele astea, chiar provoacă secetă, dar sunt sigur că nu toți sunt de acord cu mine, având în vedere că și în Iași s-au investit bani mulți în astfel de sisteme. Cei care au livezi, vii pe suprafețe mari și mulți alții”, a mai adăugat fermierul din Iași. 

”Eu nu cred că avem secetă din cauza acestor sisteme antigrindină”

Alți fermieri din Iași sunt însă de altă părere. Consideră că efectele grindinei sunt mult mai devastatoare decât cele ale secetei și nu cred că rachetele antigrindină sunt responsabile pentru lipsa de precipitații din ultimii ani. ”Lumea e supărată că e secetă. Nu cred eu că influențează o rachetă, care are o putere infimă, față de fronturile astea atmosferice. Dar să-ți demonstreze cineva sigur, 100%, că există o influență a rachetelor antigrindină și lipsa de precipitații, nu cred că e posibil așa ceva. Adică asta e părerea mea”, a afirmat Cezar Musteață, un alt fermier din județul Iași. Acesta nu a exclus însă că tehnologia antigrindină poate avea, la un nivel mai restrâns, zonal, și astfel de efecte, dar nu consideră că sistemul este de vină pentru seceta din întreaga țară. ”Pe plan local, microzonal să zicem, mai redus cred că au un efect să împrăștie norii de grindină. Se cunosc norii aceștia, Mammatus se numesc și arată așa, ca o mulțime de chifle de pâine, una lângă alta. Și rachetele lovesc în norii ăia. Chiar am un prieten care are niște tunuri cu acetilenă care trimit un bum sonic să spargă norii. Deci, cred că efectul ar fi doar local, să zicem. Nu cred eu că din cauza unui sistem antigrindină, nu mai avem precipitații deloc în țară. Și până la urmă, grindina face mult mai mult rău decât face seceta. Grindina distruge tot”, a mai apreciat fermierul.

În România, anul trecut sezonul de combatere a căderilor de grindină a început cu peste 100 de puncte de lansare a rachetelor antigrindină, urmând ca pe parcurs alte astfel de sisteme să fie puse în funcțiune. La Iași figurează în acest moment, 12 puncte de lansare a rachetelor antigrindină. Vorbim de investiții anuale de milioane de euro, pe care statul român vrea să le extindă în toată țara.  De exemplu, numai o rachetă antigrindină costă peste 1.500 de euro, iar într-un an se folosesc în medie, în România, în jur de 4.000 .

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează în România de aproximativ 20 ani, fără întrerupere și există trei centre zonale de coordonare, respectiv Moldova, Muntenia și Transilvania.