Expertul contabil, un jucător relevant în era digitală. Provocări şi oportunităţi

CECCAR organizează o dată la doi ani Congresul profesiei contabile din România, fiiind un eveniment de amploare, cu participare la nivel naţional şi invitaţi ai organismelor profesionale internaţionale. Subiectul componentei digitale tot mai accentuate în zona de contabilitate este considerat unul deosebit de important, iar în introducerea sa, preşedintele CECCAR, prof. univ. dr. Robert Aurelian Şova, l-a catalogat drept „perturbator“ în raport cu modelul de business şi profesia contabilă. Domnia sa declară că „fenomenul perturbării digitale afectează profesia în practicile de lucru, modul de organizare, interacţiune şi, bineînţeles, în modul în care profesia trebuie să facă faţă concurenţei low cost pe piaţă, venită din partea furnizorilor care sunt înarmaţi digital“. Dezbaterea moderată de preşedintele CECCAR i-a avut invitaţi pe europarlamentarul Theodor Stolojan, fost prim-ministru al României, Peter Kriz din partea Federaţiei Experţilor Contabili Europeni, Brian McEnery, Preşedintelele ACCA, un organism care se numără printre liderii globali în domeniul calificării şi formării profesionale în domeniul contabilităţii, Lucian Matu, director în cadrul Băncii Comerciale Române.

Toate procesele repetitive sau care folosesc algoritmi vor fi preluate de computere

Theodor Stolojan i-a informat pe participanţi privind activitatea unui grup de lucru al Parlamentului European (PE) axat pe problematica standardelor de raportare financiară ce funcţionează de circa 3 ani. „O să întrebaţi ce treabă are PE cu standardele de raportare financiară. În momentul în care în timpul crizei financiare te trezeşti cu sute de miliarde de credite neperformante scoase peste noapte din bilanţurile băncilor, sigur că nimeni nu mai poate sta pasiv şi nici reprezentanţii cetăţenilor în legislativul european“. În prezent, grupul se concentrază pe procesul de analiză pentru adoptarea la nivelul Uniunii Europene a Standardului Internaţional de Raportare nr. 9 – instrumente financiare. „Este principalul răspuns dat de Consiliul Standardelor Internaţionale de Contabilitate la problemele crizei“, a adăugat Theodor Stolojan. „Ne-am străduit să reintroducem în acest cadru principiul prudenţei, care fusese scos de pe agendă, însă există multe alte subiecte asupra cărora ne concentrăm“.

Era digitală a schimbat fundamental toate domeniile, iar cel al contabilităţii poate fi transpus din activitatea umană într-un algoritm şi va fi preluat mai devreme sau mai târziu de calculatoare şi roboţi. Tot intuitiv trebuie să înţelegeţi că toate aceste procese repetitive sau care folosesc algoritmi din activitatea de contabilitate vor fi preluate de computere. O provocare importantă pentru profesie.

Cum răspunde la aceasta? Ştim deja că există în multe firme sisteme integrate de contabilitate, de raportare financiară. În momentul în care ai vândut un produs şi l-ai identificat prin codul de bare, simultan poţi genera deja cash flow, bilanţ, situaţia veniturilor şi a profitului. Atunci întrebarea domnului profesor Şova este importantă. Provocarea constă în faptul că profesia contabilă e supusă dispariţiei dacă cei care o practică nu înţeleg ce au de făcut în viitor“, este de părere Theodor Stolojan. Totodată, în opinia domniei sale, contabilitatea în timp real este răspunsul optim în era digitală.

Cum schimbă social media profesia?

„Profesia contabilă a ajuns în acel punct de cotitură în care are de ales, după principiul enunţat de Darwin, fie să evolueze, fie să dispară“, crede Peter Kriz. „În viitor trebuie să ne lărgim aria de acţiune spre mult mai mult. Aceasta este provocarea esenţială, lupta pentru a rămâne relevanţi. La ce trebuie să fim atenţi? Cloud computing este deja o realitate, era serverelor izolate apune. Există contabili care încă mai cred că meseria lor se rezumă la a lucra într-o cameră frumoasă şi a procesa documente, dar, iată, social media schimbă total peisajul. Trebuie să ne îmbunătăţim abilităţile de comunicare, căci clienţii noştri tot acolo sunt“. O altă provocare majoră identificată este cea a securităţii cibernetice. Peter Kriz a citat un expert a cărui opinie este că, în acest moment, companiile sunt împărţite în două grupe distincte de angajaţi. „Una este formată din cei care au fost ţinta atacurilor informatice şi o alta din cei care nu ştiu că au fost ţinta hackerilor.“ În concluzie, clienţii nu vor mai plăti experţi contabili pentru a introduce date în sistem. „Uneori schimbările despre care ştim deja că se petrec nu se întâmplă atât de repede încât să ne dăm seama că reprezintă un pericol iminent pentru profesie. Trebuie să avem în vedere că şi clienţii noştri au acces la mult mai multă informaţie decât în trecut. Rolul nostru va fi să le oferim ajutorul în a analiza toată informaţia, cum să îi ajutăm să stabilească cele mai potrivite concluzii, iar nu de a le livra ceea ce este deja foarte uşor accesibil“, a mai spus Peter Kriz. În concluzie: experţii contabili trebuie să devină mai buni comunicatori în mediul online, să dobândească abilităţi superioare în domeniul IT şi să îşi consolideze rolul de consilier de încredere al clientului.

A transforma provocările în oportunităţi de business

Brian McEnery, Preşedintelele ACCA, a fost, de asemenea, de părere că provocările în era digitală ale profesiei contabile reprezintă doar un mic fragment al unei alte paradigme sociale în care s-a intrat la nivel global. Domnia sa le-a spus delegaţilor prezenţi la Congres că profesia pe care o practică va deveni tot mai mult una despre ilustrarea viitorului decât a trecutului. „Va deveni tot mai mult o profesie care va avea rolul de a oferi instrumentele analitice esenţiale pentru a lua cele mai bune decizii în privinţa viitorului. Dar profesia contabilă deja se adaptează, ştim că partea de «trecut» va fi preluată de computere, nu mai reprezintă o zonă care să ne preocupe în dezvoltarea profesiei. Rolul expertului contabil va fi regăsit în centrul companiei şi al societăţii în ansamblu. Rolul acestuia va fi în centrul managementului de risc. Se va extinde în zone care nu priveau până de curând contabilitatea: ma­nagementul resurselor materiale de care dispune o firmă, planificarea taxării. Şi, mai presus de toate, trebuie să ne asigurăm că formele de educaţie ale profesiei noastre îi vor învăţa pe absolvenţi să devină lideri. Acest lucru înseamnă a lărgi foarte mult orizontul asupra muncii unui contabil şi a percepţiei asupra a ceea ce presupune profesia sa“, a afirmat Brian McEnery.

Lucian Matu, director în cadrul BCR, a oferit o privire din interiorul sectorului bancar. „Chiar dacă o parte din procese pot fi şi vor fi automatizate, când ne întrebăm clienţii despre ce îşi doresc aflăm că, deocamdată, contactul uman nu poate fi digitalizat, îşi doresc interacţiunea umană. Clienţii noştri au nişte aşteptări din partea noastră, a celor din sistemul bancar, dar cred că e valabil şi pentru profesia de expert contabil. Se aşteaptă să le asigurăm bunăstare şi siguranţă. Prin urmare, ceea ce numim noi provocare pe care o împărtăşim alături de prietenii noştri din CECCAR, este să găsim soluţiile la trei mari aşteptări ale clienţilor noştri. În primul rând, cum reuşim să transferăm know-how-ul nostru în domeniul digital către mediul economic? Pentru că transferând abilităţile pe care noi la rându-ne le dezvoltăm, vor avea şi aceştia, în special IMM-urile, un control mai bun al informaţiei şi vor putea lua decizii mai bune, în cunoştinţă de cauză, pentru afacerile lor. În al doilea rând, trebuie să răspundem provocării de a fi co-participanţi la ce înseamnă viaţa şi activitatea firmelor. A fi co-participant, în ceea ce ne priveşte, înseamnă evident a fi şi co-finanţator al activităţii şi trebuie să ne asumăm rolul de a construi în această direcţie. Nu în ultimul rând, în legătură cu oportunităţile conferite de era digitală, trebuie să spun că, atât noi, cât şi dumneavoastră activăm într-o zonă extrem de concurenţială. Cred că era digitală şi transformările care vor urma deschid noi oportunităţi, iar cei care vom reuşi să le fructificăm şi să construim din ele avantaje pentru noi şi clienţii noştri vom avea de câştigat“, a concluzionat Lucian Matu.

Costel Istrate, Preşedintele CECCAR – filiala Iaşi:

            „Profesia contabilă trebuie să continue adaptarea la noile tehnologii“

Care este, din punctul dumneavoastră de vedere, cea mai importantă concluzie stabilită în urma Congresului ?.

Concluzia cea mai importantă a congresului CECCAR din septembrie 2016 a fost că profesia contabilă trebuie să continue eforturile în sensul adaptării la noile tehnologii. Pentru aceasta, este necesară o actualizare a strategiilor, o îmbunătăţire a practicilor curente, o resetare a modului de intracţiune cu clienţii. Toate aceste acţiuni au potenţialul de a crea valoare atât pentru profesie, cât şi pentru clienţii profesioniştilor contabili ori pentru utilizatorii diverşi ai informaţiilor furnizate de contabilitate (autorităţi fiscale, bănci şi alte instituţii financiare etc.). Aceste schimbări sunt impuse de evoluţiile din mediul economic şi este util pentru profesioniştii contabili să anticipeze, atâxt cât se poate, evoluţiile respective pentru a nu fi luaţi prin surprindere de cere­rea socială în continuă schimbare. Ajungem astfel să aplicăm tehnologii dintre cele mai moderne în condiţiile în care timpul a demonstrat că principiile contabile de bază formulate acum 500-600 de ani rămân în continu­are valabile.

În cadrul Congresului s-a vorbit despre necesitatea de a privi expertul contabil tot mai mult ca parte integrantă a lanţului de decizie într-o companie. Este pregătit mediul antreprenorial din România pentru o asemenea schimbare de paradigmă?

Locul şi rolul contabilului dintr-o firmă sunt bine stabilite şi orice întreprinzător serios ştie că afacerea lui nu poate funcţiona fără o contabilitate bine ţinută. Multe dintre deciziile luate de antreprenor se bazează pe date provenite din contabilitate şi, din acest punct de vedere, contabilul/contabilitatea sunt de neînlocuit. Clauzele din contractul profesionistului contabil cu antreprenorul stabilesc limitele mandatului contabilului şi, cu cât acestea sunt mai complexe (şi mai bine remunerate), cu atât mai eficientă va fi colaborarea celor doi.

Digitalizarea proceselor determină şi o serie de provocări – nu doar în zona de interacţiune cu platformele online, dar şi în aceea a securităţii datelor. Este cunoscut faptul că, în general, hacking nu mai presupune în primul rând atacul informatic al sistemelor complexe, ci atacuri informatice asupra utilizatorilor sistemelor, în cazul de faţă vorbim despre experţii contabili. Ce poate face un organism precum CECCAR în a-şi ghida membrii spre o disciplină a securităţii informatice crescută?

Protecţia datelor poate deveni un risc important pentru profesioniştii contabili care lucrează pentru unul sau mai mulţi clienţi. CECCAR are printre atribuţii organizarea de cursuri pe diverse domenii, inclusiv în zona competenţelor de IT. De alt­fel, toţi membrii CECCAR trebuie să urmeze un număr de ore de formare continuă în fiecare an şi, printre temele puse la dispoziţie de CECCAR, există şi unele legate de sistemele informatice. Nu în ultimul rînd, profesioniştii contabili învaţă unii din experienţa celorlaţi şi, dacă o firmă de contabilitate a trecut printr-un episod dificil din punct de vedere al securităţii datelor, de regulă, împărtăşeşte din probleme şi din soluţii şi altor profesionişti.