Caută 
Fermierii vor depune dosare de finanţare UE doar online
Măsura va fi aplicată începând de anul viitor, arată Adrian Chesnoiu, directorul AFIR.
3 MIN
Şefii Consiliului Judeţean (CJ), ai Prefecturii şi Agenţiei de Finanţare a Investiţiilor Rurale (AFIR) au organizat ieri o conferinţă în care s-au lăudat, ca pe timpul comunismului, cu realizările lor măreţe. Tema discuţiei a fost: ”Implementarea proiectelor de utilitate publică finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2020”.
La întâlnirea de la Prefectură au fost prezenţi directorul general al AFIR România, Adrian Chesnoiu, prefectul Marian Şerbescu şi preşedintele Consiliului Judeţean, Maricel Popa. „Sper să absorbim cât mai mulţi bani europeni, noi prin PNDR în judeţul Iaşi am atras până în prezent 600 milioane de euro. Sper să ajungem pe primul loc pe ţară la fonduri europene, deoarece acestea vin să completeze investiţiile cu finanţare de la stat”, a ţinut să se laude Popa. Prefectul a avut o poziţie mai nuanţată şi a subliniat doar faptul că banii europeni au costul cel mai redus. „AFIR este şansa satului românesc. Ştim foarte bine că mediul rural are nevoie de investiţii, iar acestea se fac pe două căi, PNDR (finanţare europeană) şi PNDL (finaţare de la stat). Banii de la Uniunea Europeană sunt cei mai ieftini bani şi trebuie să-i primim. Cea mai grea etapă într-un proiect este însă implementarea”, a precizat Marian Şerbescu.
Şeful AFIR a discutat în mare şi despre situaţiile atipice pe care le întâmpină pe parcurs un proiect, menţionând faptul că suntem o democraţie tânără şi că principalele probleme ţin de legislaţia specifică, aspecte de natură procedurală şi lipsa predictibilităţii. „Ca să revin la ce a spus domnul prefect, banii europeni sunt cei mai ieftini bani, dar şi cei mai munciţi! Depunerea unui proiect şi ducerea lui până la final trebuie să respecte toate normele europene, iar acest lucru face ca acest proces să fie unul dificil. La nivelul guvernului, România a înţeles că numai fondurile PNDL nu sunt suficiente pentru a dezvolta satul românesc. La nivelul regiuniii N-E, adică a Moldovei, sunt contracte semnate de 500 milioane de euro şi un grad de absorbţie a fondurilor de 50%. Dacă în februarie 2017 am fost pe locul 24 în Europa la fonduri europene, în prezent suntem pe locul III la absorbţie. Iar regiunea N-E este extrem de importantă pentru că se află pe locul III în ţară la nivel de contractare proiecte”, s-a pus în evidenţă Adrian Chesnoiu, şeful general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale din România.
Ce schimbări vor fi implementate
Directorul AFIR a mai precizat şi faptul că de la anul, instituţia va deveni prima care va funcţiona numai online, deoarece se află în plină procedură de implementare a semnăturii electronice. Astfel, beneficiarii nu vor mai veni la sediu cu teancul de hârtii, ci le vor scana şi le vor depune direct pe site. Chesnoiu a făcut referire şi la proiectele ce nu ţin de utilitate publică, mai exact de beneficiarii privaţi. „Trebuie să facem tinerii să se întoarcă din nou în satul românesc. Suntem o ţară care produce foarte multe materii prime, trebuie să profităm de aceste fonduri şi să facem centre de procesare, deoarece în zona voastră aveţi foarte mulţi agricultori, legumicultori, pe care trebuie să-i ajutăm. La nivelul Moldovei avem cereri de finanţare din fonduri europene de 900 milioane de euro. Nu am putut contracta decât 400 de milioane. Fac un apel către parlamentarii ieşeni, să facă un front împotriva diminuării fondurilor europene cu 20% pe agricultură. Dacă se ajunge aici, pe România se vor diminua fondurile cu 6,5 miliarde de euro”, a mai adăugat Chesnoiu.
Participanţii au mai trecut în revistă şi măsura ce vizează infrastructura de irigaţii din ţară, pentru care sunt destinaţi nu mai puţin de un miliard de euro. După întâlnirea cu presa ieşeană, directorul general AFIR s-a întâlnit şi cu beneficiarii, primarii care au contracte de finanţare. Aici s-a discutat despre implementare şi despre problemele cu care se confruntă direct beneficiarii.
