Iaşul, încălzit cu lemn de salcie – propunerea unui consorţiu de firme străine pentru termoficarea oraşului

Consorțiul gravitează în jurul unei companii germane, cu parteneri în România, Elveția și Austria. Soluția de încălzire propusă este una neobișnuită, și nu este clar în ce măsură ar putea fi implementată la Iași: cert este că două cele părți discută. „Suntem într-un <>”, așa cum declara și viceprimarul Daniel Juravle, în plenul Consiliului Local (CL) de luni. Edilul a invocat atunci consorțiul, dar a evitat să nominalizeze firmele.

Din informațiile ZDI, una dintre principalele societăți implicate este HDG Bavaria GmbH din Germania. Primăria a început discuțiile cu un partener din România al companiei germane (Kanalguss Industries SRL, din jud. Ilfov). ZDI l-a contactat ieri pe directorul Kanalguss, dar acesta a evitat să ne furnizeze detalii despre discuțiile cu municipalitatea ieșeană. Intenția Primăriei este să concesioneze sistemul pe o perioadă de 25 de ani.

Cum vrea consorțiul să încălzească orașul

Sistemul de încălzire cu biomasă (tocătură de lemn) ar avea o putere instalată de aproximativ 60 MW, o putere mai mare decât cea utilizată la CET Holboca iarna trecută (circa 50 MW) pentru încălzirea orașului. Investiția în sistem ar aparține în integralitate consorțiului, conform surselor ZDI, dar nu a fost avansat un cuantum al acesteia.

Două avantaje majore ale sistemului constau în faptul că emisiile de dioxid de carbon ar fi de 10 ori mai mici față de gaze naturale, iar valoarea gigacaloriei ar putea scădea cu până la 20%. O plantație de salcie energetică ajunge la maturitate în circa 2-3 ani (o înălțime a lăstarilor de 6-7 m) și are o durată de viață de 25 de ani, conform cultivatorilor din România, cele mai mari suprafețe plantate fiind în zona Miercurea Ciuc.

Potrivit acelorași surse, salcia energetică are un ritm rapid de creștere și o putere calorică mare: în Suedia (țară de unde a fost importată planta acum circa 15 ani în România) este considerată plantă industrială și se acordă subvenții.

Din informațiile ZDI, sistemul ar fi alimentat cu crengile obținute din toaletarea sălciilor și există două variante analizate: adaptarea instalațiilor de la CET pentru biomasă sau montarea de echipamente (centrale) în puncte termice. În al doilea caz, nu ar mai fi necesare rețelele de transport ale agentului termic, ci doar cele de distribuție.

În schimb, Iașul a investit în ultimii peste 10 ani fonduri importante pentru reabilitarea a peste jumătate din rețeaua de transport, iar alte proiecte similare vor fi derulate în următorii ani: aceste rețele ar rămâne „piese de muzeu”.

Cine face parte din consorțiu

Potrivit informațiilor ZDI, adresa trimisă recent la Primărie a aparținut firmei Kanalguss Industries din Mogoșoaia. ZDI l-a contactat ieri pe directorul Marian Barbu, dar acesta a evitat să ofere detalii tehnice. Indicatorii financiari ai firmei nu sunt încurajatori: în 5 dintre cei 7 ani de existență a avut cifra de afaceri zero, în condițiile în care în ceilalți doi ani (2018 și 2019) nu a ajuns la 100.000 lei.

Pe întreaga perioadă menționată, firma a figurat cu zero angajați, conform Listafirme.ro. O altă firmă românească din consorțiu este Dosetimpex din Timișoara, cu o experiență de peste 30 de ani în lucrări de instalații: în anul 2022, cifra de afaceri a fost de peste 25 milioane lei, profitul de 1,2 milioane lei, în condițiile în care societatea a avut aproximativ 60 de angajați.

Consorțiul gravitează în jurul companiei HDG Bavaria, producător de echipamente de ultimă tehnologie care funcționează cu biomasă. Conform profilului companiei de pe Bloomberg, HDG produce echipamente de încălzire cu produse precum: bușteni de lemn, așchii de lemn și cazane pe peleți. „HDG Bavaria deservește clienți din gospodării, clădiri industriale și facilități municipale”, se mai arată în profilul companiei.

Pe site-ul oficial HDG, conducerea societății bavareze spune că are o experiență de peste 40 de ani în a genera „o căldură prietenoasă cu mediul”. Un mister rămâne compania care ar urma să aibă cel mai mare aport financiar la proiect: Kanalguss a transmis Primăriei că există, în principiu, un astfel de finanțator cu activități similare (și parteneri) în Elveția, Germania și Austria, respectiv în proiecte de tip ESCO (proiecte de eficiență energetică).

Discuțiile dintre cele două părți au început acum câteva zile, dar cert este că Primăria trebuie să organizeze o licitație pentru concesionarea serviciului de termoficare. Calea spre o astfel de procedură a fost deschisă tot zilele trecute, după ce Consiliul Local a aprobat un studiu de oportunitate în acest sens. De la momentul preluării sistemului de termoficare (2021), Primăria a invocat în dese rânduri cheltuieli majore pentru alimentarea orașului cu agent termic.