Nu ne mai comparăm cu “greii”? Cel mai mare judeţ din ţară are buget mai mic decât Bihorul sau Constanţa

Dacă municipiul Iaşi are şanse ca propunerea de buget pe anul în curs să fie adoptată luni, în următoarea şedinţă a Consiliului Local, la judeţ încă nu e grabă. De altfel, pe 12 februarie expiră termenul limită impus în Legea finanţelor publice locale – 45 de zile de la publicarea în Monitorul oficial a legii bugetului de stat – dar practic nu e nimic grav dacă un buget local întârzie.

Ziarul de Iaşi a prezentat structura propunerii de buget, afişată fără cuvinte (la propriu) pe pagina de internet a Consiliului Judeţean. Astfel, bugetul local al administraţiei judeţului este preconizat să se ridice la 805 milioane de lei, venituri, respectiv aproape un miliard, cheltuielile. În bugetul centralizat al instituţiilor publice din subordinea CJ, această diferenţă e mai mică: 1,2 miliarde de lei, veniturile, şi 1,27 de miliarde reprezentând cheltuielile. Asta înseamnă venituri totale de aproximativ două miliarde de lei, în fapt aproape 1,7 miliarde fără transferurile între unităţi.

Cititi si: Cum arată bugetul judeţului pe anul 2024: mai mare ca anul trecut, dar tot cu puţine investiţii

Pe de altă parte, cheltuielile de funcţionare sunt de peste două ori mai mari decât cele de dezvoltare, 1,57 miliarde de lei faţă de circa 600 de milioane. Raportul echivalează cu o performanţă în comparaţie cu anul trecut, când doar o cincime din buget a mers pe investiţii.

Bihorul stabileşte recorduri şi în 2024

Totuşi, CJ Iaşi rămâne departe de performanţa CJ Bihor. Bihorul, care a adoptat deja bugetul în ultima zi a lunii ianuarie, marchează creşterea cu 60 la sută a veniturilor totale faţă de cele obţinute în anul 2023: 2,4 miliarde de lei. Din aceşti bani, două miliarde de lei sunt destinate investiţiilor, cu 90 la sută mai mult decât în 2023 şi de zece ori mai mult decât în 2021. Potrivit prezentării CJ Bihor, numai fondurile europene ar urma să se cifreze la 1,67 miliarde de lei. Pe ansamblu, raportul cheltuielilor funcţionare/ dezvoltare a fost estimat la 16/ 84 la sută. Trebuie spus că administraţia judeţului condus de Ilie Bolojan are mult mai puţine cheltuieli de făcut pe segmentele asistenţei sociale şi sănătate, comparativ cu Iaşul, unde cele două categorii necesită 55 la sută din buget pentru funcţionare.

La fel şi la Cluj, unde bugetul consolidat – Consiliu Judeţean plus instituţii subordonate – însumează 1,52 de miliarde de lei. Suma este mai mică decât la Iaşi, în schimb veniturile proprii ale CJ Cluj sunt mai mari decât cele ale CJ Iaşi: 845 faţă de 805 milioane de lei. Spre deosebire de anul trecut, cu toată infuzia naţională de fonduri europene (PNRR, primele apeluri de proiecte etc.), la Cluj dezvoltarea a scăzut la doar un sfert din bugetul consolidat, în comparaţie cu cheltuielile de funcţionare. În 2023, cheltuielile pentru investiţii au fost 30 la sută din bugetul propus.

Constanţa vine din urmă

Dacă bugetul urmează să fie aprobat mâine în Consiliul Judeţean Cluj, cel al Timişului se află pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare de joi. Bănăţenii au un buget de aproximativ 900 de milioane de lei, din care pentru investiţii este propusă suma de 251 de milioane de lei.

Cititi si: Cum vrea Costel Alexe să cheltuie banii ieșenilor în acest an. Comparații cu alte județe

Pe de altă parte, administraţia judeţului Constanţa cheltuieşte pentru funcţionare cât Iaşul (556 de milioane), iar împreună cu instituţiile din subordine ajunge la 1,35 miliarde de lei. Practic, bugetul consolidat al Constanţei – care urmează să fie aprobat tot joi – se ridică la 1,85 miliarde de lei, respectiv 1,73 de miliarde fără transferurile între unităţile administraţiei publice. Ceva mai mult decât judeţul Iaşi. Totuşi, raportul funcţionare/dezvoltare este mai slab decât la Iaşi: Constanţa alocă doar 350 de milioane de lei pentru investiţii, adică 20 la sută din buget.