Oasele oștenilor care s-au luptat cu Suleiman Magnificul, aruncate de-a valma într-o groapă la Horlești
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Arheologie criminalistică

Oasele oștenilor care s-au luptat cu Suleiman Magnificul, aruncate de-a valma într-o groapă la Horlești

GALERIE
detectivi
  • detectivi
- +

Osemintele sunt mai vechi de cinci secole şi provin de la o luptă cu otomanii lui Suleiman Magnificul.

Profesorul Neculai Bolohan, de la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“din Iaşi, este prezentat într-un material publicat pe site-ul instituţiei de învăţământ superior drept unul dintre puţinii specialişti la nivel naţional care folosesc „arheologia criminalistică“ în analizarea unor situri arheologice. Profesorul Bolohan a ajuns cunoscut opiniei publice din Iaşi după ce a coordonat echipa de arheologi care a analizat groapa comună din Popricani, în anul 2010, considerată prima dovadă concretă a faptului că la Pogromul de la Iaşi a contribuit şi Armata Română.

Neculai Bolohan a mai analizat însă de atunci un caz, pornit în 2015, în satul Horleşti, comuna Rediu, când în curtea unei case aflate în construcţie, excavatorul a scos la suprafaţă o groapă cu mai multe oase. Investigatorii l-au sunat pe Neculai Bolohan tocmai în ideea în care mai lucraseră în trecut cu acesta. Conform descrierii din textul publicat pe site-ul universităţii, groapa respectivă nu conţinea un mormânt sau schelete complete, nu era un cimitir şi nu erau nici obiecte personale, haine sau alte accesorii, ci doar o mulţime de oase aruncate laolaltă de la foarte mulţi oameni. Concluzia investigaţiei avea să arate că a fost o bătălia ce, explică arheologii, a fost dusă între oastea condusă cel mai probabil de Suleiman Magnificul şi trupele locale, în preajma Iaşului.

Echipa alături de care a lucrat profesorul avea specialişti în arheologie, istorie, fizică, chimie, procuratură militară, medicină legală, criminalistică şi pirotehnică. „Metoda ce urma să fie folosită în munca de cercetare a gropii comune era una inedită: arheologia criminalistică. Aceasta îmbină o minuţioasă investigaţie arheologică a locului (înţelegerea istoriei locului, apelul la memoria localnicilor, plasarea în context a obiectelor găsite la faţa locului) cu metode de criminalistică (analiza rămăşiţelor, stabilirea provenienţei umane, stabilirea unei tipologii a rănilor încă vizibile pe oase)“, se precizează în articolul citat de pe pagina UAIC.

Unele dintre rămăşiţele găsite deasupra osemintelor au dus la concluzia că rămăşiţele erau mai vechi de Al Doilea Război Mondial, iar groapa comună avea o suprafaţă de 5,6 pe 4,6 metri. Acolo s-au găsit 206 cranii, iar majoritatea proveneau de la bărbaţi de vârste diferite, fiind o singură femeie şi un copil de 12 ani. „Din cauză că erau aruncate împreună fără a fi respectată vreo cutumă culturală sau religioasă, echipa a dedus faptul că fuseseră adunate de pe câmp şi îngropate acolo mult după ce oamenii îşi dăduseră duhul“, se precizează în textul citat.

Rând pe rând, au fost eliminate ipoteze care spuneau că era vorba de zilieri care muriseră de holeră şi erau îngropaţi în afara localităţii, apoi că ar fi fost soldaţi din Primul Război Mondial sau bolnavi de ciumă. Oasele însă arătau urme de lovituri cauzatoare de moarte, de la suliţe sau cuţite, iar de aici au tras concluzia unei confruntări armate. Găsind urmele unei răni provocate de un proiectil de archebuză, armă folosită în secolele XV-XVII, profesorul Bolohan a dedus că trebuia coborât pe firul istoric cu mult înaintea fondării statului român. „Am încercat să văd căruia dintre conflictele mari în care a fost implicată Moldova aş putea să îi alătur acest context funerar. Constatarea este foarte simplă: Moldova a fost cam în permanenţă în conflict. Aşa că lucrurile s-au complicat“, spune profesorul Neculai Bolohan în textul citat.

Au determinat perioada datând oasele găsite cu radiocarbon, de unde a rezultat că proveneau din prima jumătate a secolului al XVI-lea. „Este vorba de ultimul an de domnie al lui Petru Rareş, când Moldova, din cauza jocurilor diplomatice nu tocmai abile pe care le-a desfăşurat Petru Rareş, a reuşit să atragă intervenţia din Nord a polonezilor, din răsărit a tătarilor şi din sud a lui Suleiman Magnificul. Suceava a fost cucerită atunci şi sunt menţionări că armata sultanului ar fi trecut prin această zonă. Bănuim că într-un asemenea context s-a produs un conflict căruia i-au căzut victimă cei peste 200 de indivizi care fuseseră depuşi în groapă la Horleşti-Hăţaş“, a completat profesorul. Concret, coroborând datele istorice, ar fi vorba despre un conflict de la nivelul anului 1538.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cum s-au transformat o parte din mass media din câini de pază ai democrației, în agenți de propagandă și portavoce a autorităților

Alexandru LĂZESCU

Cum s-au transformat o parte din mass media din câini de pază ai democrației, în agenți de propagandă și portavoce a autorităților

Marea majoritate a jurnaliştilor români continuă să se închine la „icoanele” New York Times, Washington Post, CNN, The Guardian, nerealizând că acestea au deviat între timp semnificativ de la etica şi standardele tradiţionale ale jurnalismului.  

Filmuletul zilei

opinii

Câte ceva despre ororile nazismului

Nichita DANILOV

Câte ceva despre ororile nazismului

Realitatea din lagărele de naziste era atât de cosmetizată de aparatul de propagandă, încât chiar şi prizonierii proaspăt aduşi în vagoanele de vite sigilate aveau tendinţa să nu dea crezare sinistrelor zvonuri legate de exterminare. Ca să nu intre în panică, deţinuţii ce coborau din trenuri aveau parte de o privelişte aproape bucolică. E drept că exista sârmă ghimpată. Dar dincolo de sârmă domnea o ordine desăvârşită.

Povestea unui newsletter: Eminescu şi statistica

Ciprian IFTIMOAEI

Povestea unui newsletter: Eminescu şi statistica

Pe la începutul lunii decembrie 2021, mă pomenesc cu un telefon de la prietenul şi colegul Bogdan Pătărlăgeanu de la Direcţia de Comunicare a Institutului Naţional de Statistică (INS) cu propunerea de a colabora la un Newsletter pentru Ziua Culturii Naţionale (15 ianuarie) în care să surprindem crâmpeie din publicistica economică şi socială a poetului Mihai Eminescu, eventual, condimentate cu date statistice. Mai înainte de toate, prietenul Bogdan se interesă dacă ştiu ceva despre legătura lui Eminescu cu statistica, parcă, bănuind că am în lucru un studiu cu tema „Scurt istoric al statisticii oficiale în România” în care aveam câteva rânduri despre tema în cauză.

Atenţie la trend

Michael ASTNER

Atenţie la trend

În loc de motto: Jocurile minţii// cum mai reuşim noi/ să ne construim/ propriile capcane - cu cât mai sofisticate,/ cu atât mai durabilă/ propria închisoare.

pulspulspuls

Credeaţi că, gata, nu-i vom mai vedea pe firmament? Ei, iote că reapar!

Credeaţi că, gata, nu-i vom mai vedea pe firmament? Ei, iote că reapar!

Aho aho, cetitori fraţi, staţi puţin şi nu mânaţi, căci pe astăzi Moşu’ vouă vă aduce brânză, ouă, dar şi niscai noutăţi din niscaiva zone mai mici ale politichiei ieşene pe care mulţi dintre noi le cam scosesem la pensie de câţiva ani, pe unii reprezentanţi chiar fără vechimea completă, ci pe caz de boală. 

Caricatura zilei

Pantaloni

Editia PDF

Bancul zilei

Doi tipi, amândoi casatoriti, stau de vorba: – Nu stiu ce sa ma mai fac! De câte ori vin acasa, dupa ce am ba (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X