Proiectul de modernizare a Aeroportului a fost modificat: va fi demolată toată parcarea

Proiectul de modernizare a Aeroportului Internaţional Iaşi a fost din nou modificat de către autorităţi. Una dintre principalele schimbări constă în construirea noului terminal (T4) fără a fi afectate cele existente. Planul Consiliului Judeţean (CJ) este ca noul terminal să fie construit între T3 şi hangarul Aerostar. Acest lucru va duce la demolarea clădirilor fostei Aviaţii Utilitare, a parcării auto şi a unor facilităţi de infrastructură. Construirea T4 şi realizarea unei noi parcări (supraetajate) ar urma să fie finanţate din fonduri europene prin intermediul Programului Operaţional de Infrastructură Mare (POIM), cu termen de execuţie decembrie 2023.

Pentru implementarea proiectului se va apela şi la un credit: CJ este în discuţii cu mai multe bănci, dar valoarea împrumutului nu este clar definită în prezent, după cum ne-a precizat ieri şeful CJ Costel Alexe. În schimb, UE ar urma să finanţeze cu circa 40 milioane euro, potrivit preşedintelului CJ. Un studiu de fezabilitate comandat de CJ arată o valoare estimată de aproape 60 milioane euro (fără TVA) doar pentru construirea noului terminal, iar pentru parcarea supraetajată sunt necesare alte câteva milioane de euro. În acelaşi timp, Aeroportul declară că are în conturi doar 4 milioane euro pentru proiectul de dezvoltare a aerogării. În context, amintim că sumele estimate vor suferi cu siguranţă modificări după întocmirea proiectului tehnic.

Aeroportul se dezvoltă etapizat pe actualul amplasament

Construirea noului terminal şi realizarea unei noi parcări pot fi finanţate prin intermediul POIM, în condiţiile în care proiectul este finalizat până în decembrie 2023. Deocamdată, plenul CJ va aproba poimâine noul proiect şi, ulterior, va decide strategia pentru a se încadra în termen: una dintre variante este lansarea unei singure licitaţii (proiectare şi execuţie).

În studiul realizat de Consitrans, se arată că proiectarea are o valoare de 30 milioane lei, construirea terminalului de 292 milioane lei, iar parcarea supraetajată de 10,5 milioane lei, toate costurile fiind fără TVA. În total, peste 330 milioane lei, respectiv aproape 70 milioane euro. Însă, în plenul CJ de miercuri, consilierii vor decide inclusiv dezvoltarea pe termen mediu a aerogării. Celelalte componente ale investiţiei vizează: suprafeţe noi de mişcăre pentru rulaj (102 mil. lei), turn de control (8,8 mil. lei), terminal cargo (25 mil. lei), parcare angajaţi (5,4 mil. lei), drumuri şi platforme tehnologice interioare (7 mil. lei), hangar echipamente handling (8,3 mil. lei), clădire energetică (32 mil. lei), gospodărie de apă (1,4 mil. lei), post de control acces (0,8 mil. lei), împrejmuire (0,6 mil. lei) şi reţele exterioare (35 mil. lei).

La toate aceste cheltuieli se adaugă organizarea de şantier (13 mil. lei) şi alte cheltuieli (taxe, avize, neprevăzute etc. – 65 mil. lei). Astfel, valoarea întregului proiect trece pragul de 630 mil. lei, fără TVA (circa 130 mil. euro). „Pentru a se rezolva principala disfuncţionalitate a aeroportului (…) într-o primă etapă se pot realiza un nou terminal de pasageri şi o parcare auto dimensionată pentru volumul de pasageri rezultat din studiul de trafic, urmând ca, ulterior, în funcţie de necesităţi să se realizeze celelalte obiective necesare”, se arată în studiul Consitrans.

Principala „disfuncţionalitate” constă în capacitatea insuficientă de procesare a celor trei terminale existente. După construirea T4, strategia CJ este ca T3 să fie folosit pentru trafic intern, T2 să devină terminal cargo, iar T1 să rămână spaţiu administrativ. În planul iniţial, T2 şi T3 erau propuse spre demolare. „Terminalul T4 va fi o clădire cu o suprafaţă construită de cca 11.800 mp, ce se va dezvolta pe subsol, parter şi etaj”, se mai precizează în studiu. Construirea T4 va determina demolarea ansamblului fostei aviaţii utilitare (hangar, remiza auto şi centrală termică), a parcării auto (inclusiv cu cabina de taxare şi drumuri existente – rigole, guri de scurgere, piloni de iluminat etc.) şi a gardului perimetral de securitate. Noul terminal va putea asigura un trafic de peste 3,2 milioane pasageri/an. „Având studiul de fezabilitate actual, vom depune proiectul în cadrul POIM, unde există fonduri disponibile. Cred că suma nerambursabilă va fi în jur de 40 milioane euro. Pentru asigurarea cofinanţării, suntem la acest moment în discuţii cu mai multe bănci, dar nu vă pot spune acum ce valoarea va avea creditul”, a declarat şeful CJ Costel Alexe.

Care sunt deficienţele strategiei alese de CJ

Principalul avantaj al dezvoltării pe actualul amplasament (partea de vest) constă în posibilitatea de a finanţa parţial lucrările pe actualul POIM. În schimb, o dezvoltare pe partea de est (dincolo de pistă), ceea ce ar însemna un aeroport construit de la zero, ar determina un efort financiar semnificativ (aproape un miliard de lei) „care face proiectul nesustenabil din punct de vedere financiar” (analiza Consitrans).

Totuşi, şi soluţia dezvoltării pe partea de vest are mai multe constrângeri, după cum rezultă din studiul de specialitate. „Prin realizarea obiectivelor propuse (toată investiţia, nu doar terminalul, n.r.) în amplasamentul actual al aeroportului se atinge capacitatea maximă de dezvoltare, atât a zonelor tehnice şi comerciale, cât şi a suprafeţelor de mişcare (platforme şi căi de rulare)”, se precizează în studiu. Astfel, în viitor, se va mai putea dezvolta doar pista: cu câte 300 metri pe fiecare direcţie.

Totodată, terminalul cargo propus (T2) va avea o dezvoltare limitată, fără a mai putea fi posibile eventuale extinderi, iar o legătură feroviară nu va putea fi asigurată. Totuşi, faptul că există oportunitatea ca lucrările să fie finanţate prin intermediul fondurilor europene într-un termen scurt (doi ani) au determinat autorităţile să adopte scenariul dezvoltării pe partea de vest cu o implementare etapizată.