Protest cu banderolă pe braţ al unui profesor de matematică de la un colegiu de elită care nu a primit “gradaţie de merit”

Inspectorul Şcolar General al ISJ Iaşi spune însă, în replică, că nu este suficient ca profesorul să fie foarte bun la clasă, fiind nevoie în plus de dovezi ale activităţii sale şcolare şi extra-şcolare pentru a putea fi acordată gradaţia de merit, criteriile fiind foarte clar stabilite de minister. Şi asta mai ales în condiţiile în care numărul acestora este foarte mic, iar competiţia între profesori, pe discipline, este una foarte mare.

Profesorul de matematică de la Liceul de Informatică „Grigore Moisil” Lucian-Georges Lăduncă a transmis redacţiei noastre o sesizare scrisă, trimisă simultan şi la mai multe adrese din Ministerul Educaţiei, în care explică nemulţumirile pe care le are în ceea ce priveşte gradaţiile de merit, cerând ca urmare demisia Inspectorului Şcolar General, Luciana Antoci, dar şi a Inspectorului Şcolar pe Managementul resurselor umane, Rodica Leontieş.

Ambele cadre didactice, întâmplător sau nu, sunt colege cu acesta la liceul menţionat. „Ziarul de Iaşi” a luat legătura cu profesorul, cu şefa ISJ IaşI, dar şi cu directoarea Liceului de Informatică, pentru a afla mai multe informaţii despre această situaţie cel puţin neplăcută.

Gradaţia de merit – 25% în plus la salariu

Gradaţia de merit din învăţământul preuniversitar se acordă, în urma unei strânse competiţii de dosare, unui procent de circa 15% din cadrele didactice ale unei discipline, pe o perioadă de 5 ani, şi reprezintă un spor de 25% în plus la salariu. Pentru a fi cât mai puţin criticabile şi subiective, criteriile stabilite la nivel central s-au tot schimbat şi formalizat de la an la an, tocmai datorită faptului că mereu existau controverse şi nemulţumiri.

Lucian-Georges Lăduncă spune că până la actuala conducere a ISJ Iaşi aceste gradaţii la disciplina matematică au fost acordate „analizând omul în sine, nu hârtiile”.

„Mai exact, era cutuma prin care primeau gradaţii de merit, în primul rând, cei care ştiau carte şi, ulterior, profesorii colecţionari de hârtii şi adeverinţe fără valoare. Personal, am fost evaluat, tânăr fiind, acum 20 de ani, când am depus prima dată un astfel de dosar, prin prisma acestei mentalităţi de a valoriza omul şi nu hârtiile colecţionate din mediocre activităţi. Nu era nici pe departe această birocraţie în urmă cu 20 de ani. Am obţinut al doilea punctaj pe judeţ, desi eram foarte tânar. Actuala conducere din ISJ Iaşi promovează cu sârg dosarul cu şină, punând accent la acordarea gradaţiilor pe dosar şi mult mai puţin pe valoarea intrinsecă a omului. Fireşte, orice inspector ştie la disciplina sa ce profesor cunoaşte carte şi munceşte la clasă şi care este un piţiponc didactic”, a menţionat cadrul didactic în scrisoarea sa.

Inspectorul Şcolar General al ISJ Iaşi, Luciana Antoci, a explicat că metodologia este foarte clară şI nu poate fi încălcată favorizând colegii de cancelarie, întrucât atât ea, cât şi inspectorul Rodica Leontieş, sunt colegi de cancelarie cu Lucian-Georges Lăduncă, pentru că ar fi dezavantajaţi profesorii care au dosare bune.

„Reacţia domnului Lăduncă, care ne-a surprins şi pe noi, vine pe fondul nemulţumirii lui că, în ciuda dosarului său, noi, colegii lui de cancelarie, nu l-am susţinut. Chiar dacă un profesor e cunoscut în folclorul general al Iaşului ca fiind foarte bun, dacă dosarul lui este slab şi are aruncate acolo câteva hârtii pe principiul «lasă că ştie Inspectoratul cine sunt în oraşul acesta şi o să îmi dea gradaţie», greşeşte, pentru că nu putem să îi dezavantajăm pe cei care au fost foarte serioşi, care au lucrat pe criterii şi care fac dovada activităţilor lor. Noi suntem aici să ne asigurăm că se respectă un regulament şi o metodologie”, a explicat şefa ISJ Iaşi.

Orele la clasă sau activităţile extracurriculare

Lucian Lăduncă spune că există şi profesori care au obţinut, după părerea sa, pe merit această gradaţie, şi dă ca exemplu trei cadre didactice de la Colegiul „Emil Racoviţă”, care predau aceeaşi disciplină.

„Dar în aşa zisul clasament sunt plasaţi, chiar în prima parte, şi pseudoprofesori. Personal, cunosc colegi care NU ştiu carte, care sunt plecaţi non-stop în excursii şi proiecte UE, dar care anul acesta au obţinut chiar cu brio gradaţia. Un astfel de colecţinar/colecţionară de hârtii nu are când să mai facă şi orele la clasă. Probabil consideră că a face ore nu este principala lor menire. Mă întreb de ce nu au mers în cercetare matematică. Institutele de matematică Simion Stoilow şi Octav Mayer primesc cu braţele deschise geniile”, a completat acesta în seziarea transmisă.

Potrivit informaţiilor primite de la ISJ Iaşi, evaluarea dosarelor este realizată de un consiliu consultativ pe fiecare disciplină, a cărui activitate este supervizată de reprezentanţi ai sindicatelor, care pot inclusiv asista la activitatea de evaluare a puctajelor dosarelor.

Astfel, fiecare inspector de specialitate are un grup de profesori foarte buni de specialitate din municipiu şi din judeţ, care se întâlnesc cu diverse ocazii, precum: realizarea variantelor de teste iniţiale, realizarea subiectelor pentru simulările din ianuarie sau evaluarea gradaţiei de merit, etc.

„Nu e suficient să fii un profesor foarte bun la clasă. Trebuie să poţi face dovada activităţii tale, pentru că vorbim despre ceea ce ai în spate şi poţi demonstra că ai făcut. Prin luna decembrie, ne cere Ministerul eşantioane de dosare de la gradaţie pentru reevaluare, deci nu îndrăzneşte nimeni să facă rabat de la corectitudinea evaluării unor dosare pentru că ele aparţin unor profesori de notorietate. Noi facem evaluare pe dosare, nu pe oameni. E o întreagă discuţie aici, dar până la urmă hârtia atestă nişte lucruri care sunt în spate”, a precizat Inspectorul Şcolar Generalâ.

Însă, cadrul didactic de la Liceul de Informatică este de părere că un profesor intră în învăţământ pentru a-şi face treaba la clasă şi pentru a transmite elevilor cât mai bine toate informaţiile, nu petru activităţi extraşcolare cum ar fi proiectele europene etc. „Pseudoprofesorul/profesoara la care mă refer, pentru a-şi ascunde neseriozitatea la clasă, acordă note foarte mari elevilor.

Deşi aceste note nu au acoperire reală în cunoştinţele elevilor, reuşesc să păcălească, o vreme, elevii şi pe părinţii acestora. Evident, această păcăleală nu poate ţine la infinit. Părinţii care realizează că sunt participanţi la o farsă încearcă fie să îşi transfere copilul la o altă clasă paralelă sau la un alt liceu, cu un profesor adevărat, fie scot bani serioşi pentru meditaţii”, a completat acesta în scrisoare.

Profesorul cere demisia Inspectorului General

Lucian Lăduncă spune că nu va mai depune niciodată acest dosar pentru gradaţie şi că nu va mai cere „nimic de la această instituţie”. „Cer demisia de onoare a doamnei Inspector de la Resurse umane – Rodica Leontieş – şi a doamnei Inspector General Luciana Antoci”, a spus acesta. În semn de protest, Lucian Lăduncă poartă pe braţ o banderolă pe care scrie „Anti ISJ”.

„Ştiu că nu este ceva uzual, pentru că nu am mai auzit de astfel de proteste. Eu sunt conştient că probabilitatea să se întâmple aşa ceva este extrem de mică, dar este dreptul meu să cer, pentru că nu accept ca munca mea de atâţia ani să fie călcată în picioare. Astăzi (5 iulie) au fost corigenţele la Liceul de Informatică şi am mers cu banderola pe braţ. De acum înainte, când voi reprezenta şcoala, în orice acţiune, voi merge cu această banderolă pe braţ. O voi purta şi la ore”, a declarat profesorul.

„Nu ştiam de această situaţie, dar bănuiam că domnul profesor este supărat pentru că nu ia gradaţie de merit. Este un profesor care munceşte foarte riguros la orele de curs de foarte multă vreme. Nu cunoşteam acest demers al dumnealui. În prezent, poartă această banderolă la şcoală, chiar astăzi, când au fost date corigenţele, a purtat-o”, ne-a spus directorul Liceului de Informatică, Adina Romanescu.

Şefa ISJ Iaşi spune că nu vede de ce şi-ar depune demisia, în condiţiile în care atât ea, cât şi colegii săi şi-au făcut datoria şi au respectat legea. Aceasta precizează că dosarul depus de Lucian Lăduncă pentru gradaţia de merit a fost slab, iar după afişarea rezultatelor nu şi-a declarat nemulţumirea şi nici nu a făcut contestaţie pentru ca dosarul să intre în reevaluare şi să i se elibereze o fişă în care i s-ar fi explicat punctajul obţinut, chestiuni la care avea tot dreptul.

Cum se acordă gradaţia de merit?

Gradaţia de merit reprezintă o miză importantă pentru mulţi profesori din învăţământul preuniversitar, întrucât înseamnă 25% în plus la salariu pentru in interval de 5 ani, acesta fiind şi motivul pentru care unii dintre ei intră în competiţie.

Doar 16% din numărul profesorilor de la o disciplină primesc gradaţie. Acest 16% se eşalonează pe 5 ani. Astfel, calculul se face pe fiecare an în intervalul dat, astfel încât la matematică, de exemplu, au fost 20 de gradaţii în competiţie anul acesta, iar la biologie au fost 6.

Numărul gradaţiilor de merit alocat pe fiecare disciplină se hotărăşte într-o comisie paritară, adică o comisie care are jumătate reprezentanţi ai sindicatelor şi jumătate reprezentanţi ai inspectoratului. Apoi, decizia trece prin consiliul de administraţie al Inspectoratului Şcolar, este publicată, se face concursul, iar toare rezultatele evaluărilor se rediscută în consiliul de administraţie.

În fişa de evaluare pentru gradaţie există rubrica de autoevaluare pentru fiecare criteriu în parte, loc în care profesorii trebuie să îşi acorde singuri un punctaj, urmând să ataşeze documentele doveditoare.

Dacă documentele sunt în concordanţă cu criteriul, acesta primeşte punctajul, dacă nu, se scade. Există şi situaţii în care unii profesorii îşi acordă o notă mai mică, dar dovedesc mai mult prin hârtiile ataşate, iar atunci, în urma evaluării, punctajul va creşte.

După ce s-a încheiat perioada celor 5 ani, dacă profesorul poate să facă dovada că merită din nou, îndeplinind criteriile necesare, poate primi din nou gradaţie de merit.

Printre criterii nu se numără doar rezultatele şi competiţiile, ci şi activităţile sociale, proiectele pentru şcoală, proiectele europene, parteneriatele, activităţile extracurriculare, activităţile remediale, excursii sau articolele publicate.