Se anunţă o criză majoră de personal cu calificare medie în spitalele ieşene

O analiză a prestigioasei organizaţii Frames arată că România are nevoie urgentă de peste 50.000 de asistenţi medicali pentru a face faţă provocărilor sanitare din următorii ani generate de îmbătrânirea populaţiei şi de deteriorarea accentuată a sănătăţii categoriilor vulnerabile, în special copii şi bătrâni. Un prim factor de risc este îmbătrânirea populaţiei. Pe an ce trece, populaţia ţării îmbătrâneşte şi devine tot mai bolnavă. Potrivit INS, populaţia vârstnică a ţării noastre a depăşit-o cu peste 20% pe cea tânără, cu vârste de până în 14 ani, iar fenomenul se va accentua.

Alcoolul şi mâncarea proastă ne omoară cu zile

În ceea ce priveşte starea de sănătate, speranţa de viaţă în România este printre cele mai scăzute din Europa. Bolile cardiovasculare sunt principalele cauze ale mortalităţii, în timp ce cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de deces provocat de cancer. Statisticile medicale arată că aproape jumătate din totalul deceselor sunt cauzate de comportamentele riscante în materie de sănătate. Este vorba depre consumul de alcool şi alimentaţie nesănătoasă, o rată mult mai mare faţă de media UE.

Potrivit studiului Frames, pe fondul acestor probleme, România are nevoie urgentă de un plan naţional de pregătire în zona asistenţei medicale. În 2019, existau 3,2 medici practicanţi la 1.000 de locuitori, acest raport fiind unul dintre cele mai scăzute din UE (media UE fiind de 3,9), şi 7,5 asistenţi medicali la 1.000 de locuitori (media UE fiind de 8,4). În „Studiul privind situaţia asistenţilor medicali din unităţile sanitare publice din România”, realizat de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială „Solidaritatea”, în ultimii 23 de ani numărul asistenţilor medicali a scăzut cu 25%, în timp ce numărul pacienţilor a crescut cu 12%.

Cum stăm la Iaşi

”La nivel naţional, există o criză de personal medical, şi este de aşteptat ca această criză să se accentueze. Şi în judeţul Iaşi se va înregistra în curând un deficit de asistente, de infirmiere. Acest deficit de personal, cel puţin la nivelul judeţului nostru, este datorat bugetului necorespunzător sau insuficient acordat. Un lucru îngrijorător este lipsa persoanlulului specializat în mediul rural, unde posturile nu sunt atractive pentru că sunt remunerate cu mult sub media celor din spitale. Categoric, cele mai neatractive zone sunt comunele cele mai îndepărtate de municipiul reşedinţă, unde nu există, sau aproape nu există, transport rutier”, a spus Iulian Cozianu, liderul SANITAS Iaşi.

Acesta a adăugat că Legea 153/2017 care a ridicat substanţial veniturile angajaţilor din sănătate a avut efectul prognozat de guvernanţi, şi anume de stopare "oarecum” a migraţiei personalului medical, în special medici. “În general, această lege, însă, nu este pentru toată lumea. Ceea ce am constat este faptul că, cel puţin în perioada pandemiei, a plecat personal care se afla încă pe băncile şcolii, care se specializase, şi datorită finanţării defectuase şi faptul că nu aveau acces în spitale alegeau alte ţări”, a mai adăugat Iulian Cozianu.

Situaţia cea mai gravă din punct de vedere financiar şi care creează o discrepanţă mare salarială este a celor cu studii medii, mai exact infirmierele şi brancardierii, care la început ridică, în general, salariul minim pe economie. “Cei mai dezavantajaţi sunt cei din personalul TESA. Orice om este important în acest sistem, acest angrenaj. Adică, nu-i poţi cere unui om să semneze achiziţii de milioane de euro după care vin audituri de la MS, DSP sau CJ şi să-i dai 2.000 de lei salariu pe lună. Şi atunci mulţi, care ştiu meserie, aleg să plece. Dar, într-adevăr, pericolul cel mai mare care se apropie este la asistenţii medicali specializaţi”, a mai spus Iulian Cozianu.

Iaşul, campion la populaţie marginală

Potrivit Atlasului Zonelor Rurale Marginalizate şi al Dezvoltării Umane Locale din România, realizat de Banca Mondială şi BERD, Vaslui are cea mai mare rată de marginalizare rurală din ţară, calculată ca acces la servicii medicale, de aproximativ 23% (aproape de patru ori mai mare decât media naţională), alături de alte opt judeţe (Iaşi, Covasna, Braşov, Botoşani, Galaţi, Bacău, Sibiu şi Mehedinţi), marginalizarea rurală existentă fiind de 9 – 15% din totalul populaţiei rurale. Un asistent medical comunitar, de exemplu, îngrijeşte în medie 16 gravide şi lăuze, şi se ocupă în medie de 200 de nou-născuţi, copii şi adolescenţi.