Strategie oficială – Cum se va dezvolta judeţul până în 2027? Apare „Autostrada Mănăstirilor”

vineri, 22 iulie 2022, 01:50
3 MIN
 Strategie oficială – Cum se va dezvolta judeţul până în 2027? Apare „Autostrada Mănăstirilor”

Strategia de Dezvoltare a Judeţului Iaşi în perioada 2021-2027, elaborată recent şi pusă spre dezbatere publică pe site-ul Consiliului Judeţean, menţine proiecte mai vechi, precum amenajarea pentru navigaţie a Prutului, atribuie capetele segmentului montan al A8 Consiliului Judeţean şi prevede construirea de parcuri tematice pentru obiective cultural-istorice, de la Cucuteni până la o parte din linia frontului din primăvara anului 1944. Apar şi obiective noi, unele de-a dreptul surprinzătoare. Nu toate comunităţile din judeţ sunt prezente distinct în Strategia de Dezvoltare.

De opt ori mai stufoasă decât ediţia precedentă, Strategia de Dezvoltare a Judeţului Iaşi în perioada 2021-2027 se află în dezbatere publică pe pagina de internet a Consiliului Judeţean.

Realizarea ei a fost adjudecată la sfârşitul anului trecut de o firmă din Bucureşti pentru suma de 79.000 de lei. De remarcat că suma este de două ori mai mică decât a costat Strategia 2014-2020 (care are 97 de pagini), achiziţionată în septembrie 2013 tot de la o firmă din Bucureşti.

Printre altele, proiectul menţionează că încă sunt în judeţ 222 km de drum de pământ (9 la sută din total), din care 48 km sunt drumuri judeţene, iar restul, comunale. La reţeaua de alimentare cu apă au acces 518 mii de ieşeni, adică ceva mai mult de jumătate din populaţia judeţului după domiciliu. La reţeaua de canalizare, mai puţini: 343 de mii.

Mai ţineţi minte ideea Centrului/ Nodului de transport intermodal?

Strategia reaminteşte, pe lângă proiectele celor două autostrăzi şi al facilităţii cargo de la Aeroport, amenajarea pentru navigaţie a râului Prut. O cale ferată de mare viteză Bucureşti-Bacău-Iaşi-Chişinău ar completa nodul intermodal de transport Iaşi.

Documentul a prevăzut doar în treacăt deteriorarea situaţiei economice determinată în primul rând de invadarea Ucrainei, dar menţionează proiectele pentru care se aşteaptă finanţare europeană prin Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est.

Consiliul Judeţean a depus deja fişele de proiect pentru Centrul intermodal regional de transport marfă, 26,5 milioane de euro, pentru realizarea centurii uşoare de ocolire a municipiului Iaşi, 43,4 milioane de euro, iar pentru modernizarea Sistemului de management integrat al deşeurilor, 70 de milioane (sumă egală cu cea necesară realizării lui în perioada 2013-2021).

Ce vor ieşenii

Printre altele, Primăria Iaşi speră să prindă 166,85 de milioane de euro pentru viitoarea sală polivalentă şi pentru viitorul stadion şi 300 de milioane de euro pentru „Dezvoltarea arealului Spitalului Regional de Urgenţă Iaşi după un concept Smart City”.

Pentru reabilitarea şi modernizarea străzilor, inclusiv trotuare şi locuri de parcare, Primăria Paşcani s-a înscris pe listă cu 35,7 milioane de euro, pe lângă alte 4,85 de milioane pentru cumpărarea de autobuze electrice şi staţii de încărcare şi 3 milioane pentru amenajarea Lacului Peştişorul şi a insuliţei ca zonă de agrement.

Hârlăul nu a formulat încă nicio solicitare, în vreme ce Podu Iloaiei cere 3,9 milioane de euro pentru refacerea Şcolii „Al.I. Cuza”, iar Tg.Frumos, 2 milioane de euro pentru modernizarea unor străzi.

Unde va fi „Autostrada Mănăstirilor” şi a cui este

Interesant este că CJ Iaşi este indicat în Strategie ca beneficiar al capetelor tronsonului montan al A8, Moţca-Tg.Neamţ-Leghin (34,8 km), numit în document şi „Autostrada Mănăstirilor”, respectiv Ungheni-Acăţari-Miercurea Nirajului (25,47 km), segment situat în judeţul Mureş. Sunt indicate şi sursele de finanţare: PNRR, dar şi Programul Operaţional Transport 2021-2027, Programul Operaţional Regional Nord-Est şi bugetul local.

De altfel, în dreptul CJ apar mai multe titluri de proiecte, unele cunoscute – precum Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară de la Miroslava – iar altele, inedite: refacerea şi conservarea obiectivelor turistice din neolitic (Cucuteni) – epoca antică (cetatea geto-dacică de la Cotnari) – evul mediu (Curtea domnească şi biserica din Hîrlău) şi reconstituirea lor ca parcuri tematice, inclusiv a unuia pentru linia frontului din ultimul Război Mondial (la Heleşteni, Dealul Mare – Dumeşti). În listă este vizat şi un Muzeu al satului moldovenesc.

Titluri de proiect sunt menţionate în dreptul majorităţii unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ, într-un tabel uriaş care acoperă jumătate din cele 770 de pagini ale documentului aflat în dezbatere publică. De remarcat însă că sunt omise comunităţi importante, precum Ciurea, Tg. Frumos, Andrieşeni şi Todireşti, care figurează doar în proiecte intrajudeţene propuse de alte UAT-uri.

Comentarii