Tot mai mulți ieșeni își caută norocul în alte țări. Unde s-au stabilit aceștia? Dar cine sunt străinii care vin la noi?

În 2019, 2020 şi 2021, judeţul Iaşi a fost al doilea loc din ţară, după Bucureşti, din care cei mai mulţi localnici au ales să emigreze definitiv. Prin emigraţie definitivă statisticienii se referă la cetăţenii români care şi-au stabilit domiciliul permanent în străinătate. „Emigranţi cu schimbarea domiciliului sunt persoanele (de cetăţenie română) care emigrează în străinătate. Emigraţia este acţiunea prin care o persoană renunţă la domiciliul din România şi îşi stabileşte domiciliul pe teritoriul altui stat. Domiciliul din România al persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală, trecută în actul de identitate (CI/CI provizorie, BI), aşa cum este luată în evidenţa organelor administrative ale statului”.

Iaşi, sursa cea mai mare de emigranţi

În 2019, numărul emigranţilor definitiv plecaţi din Iaşi a fost de 1.925. Declanşarea pandemiei de Covid 19, care a adus cu sine o serie de restricţii dure de circulaţie, a făcut şi ca numărul emigrărilor definitive să mai scadă puţin, în 2020, când 1.831 de ieşeni au renunţat la domiciliul de aici şi s-au mutat într-o altă ţară. Când spaima de Covid a mai trecut şi restricţiile au fost ridicate, numărul emigrărilor din Iaşi a crescut într-o măsură importantă. Anul trecut 3.027 ieşeni (cu 1.204 mai mulţi decât în anul precedent) au ales să îşi mute domiciliul în străinătate.

În total, în anii pandemici 2020-2021, Iaşul a pierdut, prin emigraţie definitivă, aproape 5.000 de locuitori, Bucureştiul a pierdut 8.565 de locuitori, iar Timiş, pe locul trei în topul judeţelor cu cel mai mare flux de emigranţi, a pierdut doar 2.755 de locuitori.

Judeţele din Nord-Est, campioane în ţară

Judeţele din Nord-Estul ţării sunt şi la acest capitol în top. În total, un sfert dintre cei 34.341 de români au emigrat anul trecut proveneau din cele şase judeţe ale regiunii Nord-Est. Vaslui, un judeţ mic, pe locul patru în topul judeţelor după numărul emigranţilor definitiv, e judeţul din care au plecat 2.378 de persoane, Bacăul a fost pe locul al şaselea, cu 1.383 de persoane care şi-au schimbat domiciliul cu unul din afara ţării, Suceava a fost pe locul al zecelea, cu 1.044 emigranţi, iar judeţul Neamţ pe locul 11.  Iar la nivel de macro-regiune, zona din care facem parte, Macroregiunea Doi, constituită din Regiunile de Dezvoltare Nord-est şi Sud-Est, a “fugărit” în străinătate 38% dintre emigranţii români de anul trecut.

Unde pleacă românii când nu mai vor să locuiască în România

Spania, Germania şi Italia sunt principalele destinaţii pentru emigranţii români din ultimii ani.

– În Spania au emigrat în anii de pandemie (2020 şi 2021) 10.343 de persoane, din care aproape 6.000 anul trecut, adică 17% din totalul emigranţilor români.

– Germania urmează în topul preferinţelor (14,9% dintre românii care au emigrat au ales această ţară), la mică distanţă de Italia (14,5%).

– Plutonul fruntaş este urmat de o a doua serie de ţări frecvent alese de emigranţii români, dar nu atât de dorite precum primele trei: Austria (8%), SUA (5%), Franţa (3,8%) şi Canada (3,6%).

– În Elveţia, Suedia, Grecia şi Ungaria au plecat câte 1% dintre emigranţii români de anul trecut, în Israel 0,4% şi în Australia 0,3%.

– Iar în Slovacia au emigrat 11 persoane, adică 0,03% din totalul celor care s-au mutat definitiv din România anul trecut.

În alte ţări de pe glob au emigrat 29% dintre românii plecaţi definitiv din ţară. Ordinea preferinţelor s-a menţinut aceeaşi din 2019 până în 2021.

Plecaţi definitiv şi temporar

Autorităţile fac diferenţa, atunci când calculează populaţia unei ţări, între emigranţii definitivi şi cei temporari, sau între imigranţii definitivi şi cei temporari. Dacă emigranţii definitivi aleg să îşi schimbe domiciliul, în acte, într-o altă ţară decât România, emigranţii temporari sunt persoanele care emigrează în străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni, adică nu mai locuiesc la “reşedinţa obişnuită”, dar nu îşi schimbă domiciliul în acte. “Reşedinţa obişnuită, explică Institutul Naţional de Statistică, reprezintă locul în care o persoană îşi petrece în mod obişnuit perioada zilnică de odihnă, fără a se ţine seama de absenţele temporare pentru recreere, vacanţe, vizite la prieteni şi rude, afaceri, tratamente medicale sau pelerinaje religioase”.

Dacă emigranţi definitiv au fost peste 34 de mii anul trecut, numărul emigranţilor temporari a fost de 201.709, adică aproximativ 1% din populaţia României. Aparent, ca număr de persoane, tot populaţia din Regiunea Nord-Est a furnizat cei mai mulţi emigranţi temporari în 2021 (16,5% din total). Însă ca procent din populaţia ţării pe regiuni zona de Nord-Est a ţării e abia pe locul patru în topul regiunilor din care au plecat emigranţii români anul trecut (1,05%). În schimb, regiunile din sudul ţării, Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia şi Sud-Est, sunt zonele din care, procentual, au plecat cei mai mulţi emigranţi temporar (1,1%), în timp ce din Bucureşti-Ilfov au plecat cei mai puţini (0,9%).

Statisticile imigraţiei. Cine sunt străinii care s-au stabilit aici?

Imigranţii definitiv, cunoscuţi şi ca “imigranţi cu schimbarea domiciliului”, sunt persoanele (ce au acum cetăţenie română) care imigrează în România, adică renunţă la domiciliul de pe teritoriul altui stat şi îşi stabilesc domiciliul în România, cu adresa declarată ca locuinţă principală trecută în actul de identitate (CI/CI provizorie, BI). Cum stăm la acest capitol, la nivel naţional şi la nivel de judeţ? De unde vin cei mai mulţi străini aici?

Aproape 50.000 de imigranţi s-au stabilit definitiv în România în 2021. Dintre aceştia, 27% s-au dus la Bucureşti, în Nord-Vest, Centru, Sud Vest şi Vestul ţării au ajuns în total doar 10% dintre imigranţi, în schimb 60% s-au oprit în Macroregiunea Doi, care cuprinde judeţele ce au graniţă comună cu Republica Moldova şi Ucraina. Şi nu întâmplător, pentru că 70% dintre imigranţii definitivi stabiliţi anul trecut în România de anul trecut veneau din Republica Moldova (62%) şi Ucraina (8%).

Din Germania şi Italia s-au întors câte 2,2%, din SUA şi Canada 1,6%, respectiv 1,5%, iar din Franţa, Austria, Ungaria şi Israel între 0,7% şi 0,3%.

Imigranţii temporari, mult mai mulţi

Ca şi în cazul emigranţilor, numărul imigranţilor temporari a fost de câteva ori mai mare decât cel al imigranţilor definitiv intraţi în România. Au fost, în aceeaşi perioadă în care s-au înregistrat cei 34.341 imigranţi stabiliţi definitiv, 185.609 de imigranţi temporar. Iar aceştia s-au distribuit uniform la nivelul ţării. Procentual, raportat la populaţia fiecărei regiuni, cei mai puţini imigranţi temporar s-au stabilit în Bucureşti – Ilfov (0,8%) şi în Regiunea Nord-Est (0,9%), iar cei mai mulţi (1,1%) în Regiunea Sud-Vest Oltenia.

Imigranţi temporari sunt persoanele care imigrează în România pentru o perioada de cel puţin 12 luni şi îşi stabilesc reşedinţa obişnuită aici, după ce, în prealabil, au avut reşedinţa obişnuită într-o altă ţară. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, imigranţii temporari includ “cetăţenii străini sau fără cetăţenie care au avut reşedinţa în altă ţară şi şi-au stabilit reşedinţa obişnuită în România pentru cel puţin 12 luni, precum şi cetăţenii români care au avut reşedinţa în străinătate pentru cel puţin 12 luni şi au revenit în ţară pentru cel puţin 12 luni”.

Datele statistice arată practic că zona ţării cu cea mai tânăra şi mai numeroasă populaţie, este în acelaşi timp şi zona care furnizează cei mai mulţi emigranţi, dar care adoptă şi cei mai mulţi imigranţi din Republica Moldova şi Ucraina. Datele sunt importante, atât timp cât autorităţile locale vor şti să dezvolte politici care să se muleze pe profilul populaţiei, fie că este vorba de încurajarea tinerilor către domenii de studiu sau muncă de viitor, fie că este vorba de crearea de infrastructură care să vină în sprijinul imigranţilor sau de înţelegerea motivelor care îi fac pe localnici să-şi părăsească Iaşul, regiunea şi ţara în care s-au născut.