Tânărul, plecat de mai mulţi ani la muncă, a trimis la finalul anului trecut un televizor, dar şi câteva boxe, mama acestuia constatând la destinaţie că televizorul era spart. Costul total de transport a fost de 170 de lire, iar un televizor similar, în magazin, costă aproximativ 500 de lire. Acum însă, în lipsa actelor care să ateste un acord între firmă şi tânăr, dar şi în lipsa actelor care să ateste achiziţionarea televizorului, firma de curierat s-a spălat practic pe mâini de orice responsabilitate.

Mama acestuia, care locuieşte în localitatea Dumeşti, Gabriela C., povesteşte că, iniţial, şoferul care a făcut transportul s-a arătat deschis să o despăgubească, şi chiar are mesajele care să dovedească acest lucru. Numărul de telefon i-a fost însă blocat de transportator la scurt timp după schimbul de mesaje, şi nu a mai dat niciun semn de viaţă.

"Băiatul meu a muncit pentru lucrurile alea. A lucrat la cineva în Anglia şi în schimbul muncii prestate i-a dat un televizor şi alte bunuri, pe lângă bani. A vrut să trimită lucurile în ţară, a împachetat televizorul în polistiren şi într-o cutie groasă de carton, dar şi într-o pătură. După ce am văzut că televizorul este spart, l-am sunat pe şofer şi am vrut să ne înţelegem ca oamenii. Măcar banii pe transport să îi dea băiatului înapoi", se plânge femeia care înţelege că legal este foarte greu să tragă firma de curierat la răspundere în acest moment.

Reporterii Ziarului de Iaşi au încercat să contacteze un reprezentant oficial al companiei ADT-Trans, cea care a transportat coletul deteriorat, dar pe site nu există un număr al unui reprezentant legal. A contactat însă pe unul dintre şoferi pe numărul de telefon disponibil pe unul dintre pliantele firmei, iar după ce a fost expusă problema, şoferul a început să ameninţe reporterul Ziarului de Iaşi şi a închis telefonul, subliniind totodată că nu vrea să mai fie contactat.

Ziarul de Iaşi a contactat şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, a prezentat cazul amintit anterior, însă reprezentanţii instituţiei au subliniat că ieşeanul păgubit nu are nicio şansă să poată trage transportatorul la răspundere în lipsa unor documente doveditoare.

Astfel, ANPC îi sfătuieşte în permanenţă pe cetăţeni să se asigure că există un bon fiscal care să ateste o tranzacţie, că există un acord între o firmă şi client şi să păstreze toate aceste acte până se asigură că este mulţumit de servicii sau de bunurile achiziţionate, după caz. Totodată, cei care vor să se asigure că nu ajung în situaţii similare cu cea a tânărului din Iaşi pot consulta formularul online pentru sesizări de pe site-ul anpc.ro pentru a vedea ce documente sunt necesare pentru ca instituţia să poată lua măsuri împotriva unui operator economic şi, astfel, să se asigure că primesc aceste documente atunci când apelează la serviciile unei companii. Practic, este nevoie de factură, bon fiscal sau chitanţă, de un contract, de un certificat de garanţie dacă este cazul şi dovada adresării operatorului. Mai exact, este nevoie de documente doveditoare că o persoană a plătit pentru un bun sau serviciu şi, dacă e cazul, că operatorul îşi asumă sau nu anumite responsabilităţi.