Peste două milioane de români îşi serbează onomastica pe 15 august

Urăm sau nu „La mulţi ani“ pe 15 august, de Adormirea Maicii Domnului?

marți, 14 august 2018, 02:00
4 MIN
 Urăm sau nu „La mulţi ani“ pe 15 august, de Adormirea Maicii Domnului?

Cei din zona Moldovei spun că în această zi nu se zice „La mulţi ani“, pe când cei din Muntenia susţin că da. Care sunt însă argumentele teologice?

Creştinii ortodocşi, dar şi cei catolici vor celebra mâine, pe 15 august, sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului, iar odată cu această sărbătoare a apărut şi o dilemă: se urează sau nu „La mulţi ani“ celor cu numele Maria, Marin sau Marian? Cei din zona Moldovei cred că în această zi nu se zice „La mulţi ani“, pe când cei din Muntenia susţin că da. Care sunt însă argumentele teologice?

În România sunt peste două milioane de persoane care îşi serbează onomastica pe 15 august, iar dintre aceştia mai bine de 1,5 milioane sunt femei, aproximativ 500.000 fiind bărbaţi. Dintre femeile care îşi serbează mâine onomastica, peste 1.3 milioane se numesc Maria, aproximativ 250.000 Mariana, 50.000 poartă numele Marinela. În cazul bărbaţilor, în România trăiesc peste 310.000 de Mariani şi aproximativ 100.000 de Marini. Este însă creştinesc să le urezi acestora „La mulţi ani“ de Sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului?

Dilema a apărut deoarece sărbătoarea are denumirea de „Adormirea Maicii Domnului“, iar de aceea mulţi dintre creştini au reţineri atunci când trebuie să le ureze „La mulţi ani“ celor dragi. Mai mult, în zona Moldovei chiar se atrage atenţia asupra acestui fapt. „Cum să-i spun «La mulţi ani!» când azi se serbează moartea Fecioarei Maria“?

Cu toate acestea, în calendarul ortodox sunt foarte puţine sărbători care serbează naşterea unui sfânt, iar majoritatea sărbătorilor creştine celebrează data morţii sau data la care sfântul respectiv a ajuns în Împărăţia Cerurilor. Argumentul telogic este susţinut de către un pasaj din Eclesiast, capitolul VII, versetul 2, care spune că „Mai bun este numele bun decât untdelemnul bun şi ziua morţii decât ziua naşterii“.

Sfinţii din calendar se serbează de ziua morţii

Calendarul ortodox cuprinde prin urmare, în majoritate, sărbători care celebrează ziua morţii sfinţilor, socotită ca fiind ziua lor de naştere spre viaţa cea veşnică. Numai Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul fac excepţie de la această regulă, iar în cazul lor se serbează atât „zămislirea“, pe 23 septembrie, respectiv pe 9 decembrie, dar şi naşterea, pe 8 septembrie, respectiv pe 24 iunie. De asemenea, se mai serbează şi alte evenimente din viaţa lor, precum Bunavestire sau Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Alături de aceste sărbători, în mod evident mai este şi Sărbătoarea Naşterii Domnului.

Având în vedere aceste aspecte, din punct de vedere teologic creştinii pot să le ureze liniştiţi „La mulţi ani“ celor apropiaţi de sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului, având în vedere că noi urăm cunoscuţilor „La mulţi ani“ de ziua numelui dacă au drept patron un alt sfânt.

Cu toate acestea, Biserica Ortodoxă, prin învăţăturile ei, afirmă totuşi că această practică, de a ura „La mulţi ani“, nu este una creştinească. Astfel, Biserica atrage atenţia asupra acestei practici pentru că ajungem să sărbătorim ziua noastră şi nu cea a sfântului şi a vieţii lui. Conform învăţăturilor Bisericii, vedem că este greşit să urăm oricărei persoane „La mulţi ani“ de ziua numelui, iar preoţii îndeamnă să se folosească urarea „Să porţi numele sfântului cu dragoste şi demnitate!“, „La mulţi ani duhovniceşti în împărăţia Cerurilor!“ sau „La mulţi şi binecuvântaţi ani!“, fără a-l aşeza neapărat pe cel sărbătorit alături de faptele sfântului.

De ce este „Paştele verii“

Sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului mai poartă în popor denumirea de „Paştele de vară“ sau „Paştele verii“. În primul rând datorită importanţei acestei sărbători, dar şi pentru că se crede în popor că, pentru că Postul Paştelui era prea lung şi auster, s-ar fi luat două săptămâni din acesta şi s-ar fi pus înaintea Sărbătorii Adormirii Maicii Domnului. Astfel, dacă în primăvară lipseau legumele şi fructele, iar creştinii nu ar fi rezistat să muncească pământul cu un regim alimentar atât de strict pe o durată foarte lungă, în această perioadă există un belşug de legume şi fructe, deci este un post mai uşor de ţinut. Un alt motiv pentru care sărbătoarea poartă denumirea de „Paştele verii“ în popor este şi faptul că, în ajunul sărbătorii, în bisericile ortodoxe se cântă „Prohodul Maicii Domnului“, care are aceeaşi linie melodică cu cel din Săptămâna Mare.

Comentarii