Situaţia de la Iaşi se află într-un contrast puternic cu alte cazuri din ţară: transparenţa decizională este o utopie în capitala Moldovei. În momentul în care un proiect urbanistic ajunge la Primărie, un prim pas în autorizare este emiterea unui aviz din partea Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU). Conform legii, CTATU este formată din specialişti din domeniu din afara Primăriei (arhitecţi, urbanişti, istorici etc.), iar principalul rol este de a analiza oportunitatea unui proiect în sensul fundamentării avizului dat de arhitectul-şef.

Clujul publică datele, Braşovul şi Constanţa fac „live-uri”, la Iaşi sunt secrete

Atunci când proiectul face obiectul discuţiilor în CTATU, la Iaşi acel plan urbanistic nu este public. Iar de la momentul unei dezbateri în CTATU şi până la publicarea unui proiect pot trece şi doi ani. În schimb, la Cluj este postată pe site toată documentaţia aferentă unui proiect încă din această fază incipientă de avizare, iar la Constanţa sau Braşov şedinţele CTATU sunt transmise în direct în mediul online, situaţii similare fiind şi în alte oraşe mari ale ţării. „Se va permite accesul proprietarilor parcelelor adiacente celor care fac obiectul studiilor de urbanism, precum şi reprezentanţilor mass-media”, este regula de transparenţă care guvernează şedinţele CTATU de la Cluj.

„Nu voi divulga unor terţi, presă sau alte persoane interesate, şi/sau pune la dispoziţie acestora informaţiile şi datele privind proiectele prezentate sau dezbaterile din lucrările comisiei CTATU”, este o prevedere a „acordului de confidenţialitate” (VEDEȚI AICI) de la Iaşi. Acordul transcende, culmea, chiar şi mandatul de consilier local: obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor fiind instituită chiar şi după încetarea mandatului. Singura urmă de transparenţă la CTATU este publicarea, de câţiva ani încoace, a ordinii de zi şi, ulterior, a rezoluţiilor, dar fără detalii. Contraexemplu: la Sectorul 1 în Bucureşti este prezentată fiecare soluţie în amănunt.

Ce spun părţile implicate

Membrii CTATU spun că acordul a fost iniţiat în urma unor discuţii cu consilierii locali care au avut loc la finalul anului 2020. „Legea se aplică în mod diferit în ţară. Dar, aceste şedinţe nu sunt publice, conform legii, ci rezoluţiile sunt publice. Acordul de confidenţialitate a fost făcut în baza unui protocol discutat (în decembrie 2020 cu Comisia politică, n.r.). În legătură cu confidenţialitatea datelor şi menţinerea lor în litera legii - legea când s-a făcut a avut ca scop disocierea tehnicului de politic. Proiectele pot fi publicate pe site, dar aici noi nu avem un cuvânt de spus - secretariatul este asigurat de Primărie, dar dezbaterile din Comisie nu sunt publice”, a comentat arhitectul Mihai Codreanu.

Dintre cei 9 consilieri locali, membri ai Comisiei de urbanism a Consiliului Local („comisia politică”), 7 ne-au declarat că nu vor semna un astfel de acord - singura excepţie fiind liberalul Ciprian Bostan, în timp ce Mihai Gavril (PSD) nu a răspuns ieri apelurilor telefonice. În schimb, ceilalţi consilieri locali vizaţi de acord s-au declarat împotriva semnării unui astfel de act: Iulian Nicolau, Răzvan Timofciuc şi Ionuţ Anastasiei (toţi de la USR), Tudor Dornean şi Silviu Apostol (ambii de la PNL), Ovidiu Laicu (PSD) şi Camelia Ciornia (PMP).

„Transparenţa este esenţială pentru a da voie publicului să participe de la bun început. După părerea mea, un astfel de acord nu ar trebui să existe”, a spus Nicolau, el fiind şi preşedintele Comisiei (politice) de urbanism.

„Personal, nu mi-aş pune semnătura pe un astfel de acord pentru că nimic nu este confidenţial, sunt documente care nu ar trebui ascunse. Se verifică legalitatea, oportunitatea, nu văd de ce ar trebui să fie secrete aceste informaţii”, a comentat Ciornia.

„Nu pot fi de acord cu o astfel de secretizare. Noi, în Comisia politică de la nivelul CL, transmitem live toate şedinţele. Într-un oraş zguduit de scandaluri imobiliare, avem nevoie de creşterea transparenţei în urbanismul ieşean pe toate nivelurile”, a spus Timofciuc.

Deşi admite că i se pare „forţată” ideea semnării unui acord de confidenţialitate, Ciprian Bostan (PNL) spune că va semna un astfel de act dacă va fi „o condiţie obligatorie”, iar membrii CTATU vor insista în acest sens. Liberalul a adăugat că, astfel, nu vor fi create „tensiuni” între cele două comisii de avizare.

În schimb, colegii săi de partid au o altă părere. „Nu aş semna, nu mi se pare în regulă”, a spus Dornean.

„Nu este o imixtiune, nu cred că trebuie să semnăm acel acord, cu toţii ştim care ne sunt responsabilităţile de consilier”, a comentat Apostol.

Cel mai vehement a fost Laicu, de la PSD: „Printr-un astfel de acord ni se pune pumnul în gură; nu am de gând să semnez”.

Nu în ultimul rând, Anastasiei (USR) a contestat cadrul legal în baza căruia a fost redactat şi trimis acordul de confidenţialitate. „Eu nu voi semna vreodată aşa ceva”, a completat acesta.

În ultimul an, de regulă, la şedinţele CTATU participă preşedintele şi secretarul Comisiei politice, respectiv Nicolau şi Bostan, dar ultimul poate fi înlocuit ocazional de oricare dintre ceilalţi membri ai Comisiei politice. Deşi discuţiile privind protocolul între cele două comisii au avut loc în 2020, acordul de confidenţialitate a apărut, brusc, abia săptămâna trecută, iar niciunul dintre cei intervievaţi ieri de ZDI nu a avut o explicaţie clară privind momentul apariţiei documentului.

Ce spune Primăria

Oficialii Primăriei spun că ideea unui acord de confidenţialitate nu vine din partea instituţiei, ci a fost iniţiată de CTATU. „Nu, nu a impus nimeni din Primărie un acord de confidenţialitate. A fost o discuţie în cadrul CTATU, la iniţiativa arhitecţilor care sunt membri ai Comisiei, şi care nu sunt angajaţi ai Primăriei. Această discuţie a fost avansată şi către membrii Comisiei de urbanism (consilierii locali, n.r.), dar nu a fost luată nicio decizie în sensul acesta”, a declarat ieri purtătorul de cuvânt al Primăriei, Sebastian Buraga.

În ceea ce priveşte actualizarea regulamentului de funcţionare a CTATU, documente la care se lucrează de mai bine de un an, Buraga a precizat că actul nu este încă finalizat. „Există un proiect în acest sens la care încă se lucrează. Cu siguranţă va fi făcută publică varianta finală a Regulamentului”, a mai spus Buraga.

VEDEȚI ȘI:

Se pregătesc tunuri imobiliare la comisia de urbanism, departe de ochii ieșenilor? S-a interzis accesul presei - AICI