După 32 de proiecte de hotărâre adoptate cu o excepţie în tot atâtea minute, aproape o oră au discutat ieri consilierii judeţeni pe marginea notelor informative trimise de procurori. Este vorba de solicitarea anchetatorilor ca administraţia judeţului să se pronunţe dacă se constituie parte civilă acum, în debutul proceselor „Baba-Alexe” şi „Lăcrămioara Ursu”, sau nu.

Amintim că, în primul caz, prejudiciul calculat de cei de la DNA însumează 149.731 lei - salariul de consilier al actualului şef al CJ, Vlad Baba, detaşat ca director la Şcoala de Arte şi, ulterior, remuneraţia de manager. În cazul Ursu, prejudiciul ar fi de 73.756 lei, banii încasaţi în calitate de consilier al fostului preşedinte al CJ timp de un an.

CITESTE SI: Procurorii cer conducerii județului să recupereze prejudiciul cauzat de Costel Alexe

Aşa cum am relatat, procurorii de la DNA consideră că preşedintele CJ nu putea să-l detaşeze pe Vlad Baba la Şcoala de Arte inclusiv pentru că cel din urmă nu îndeplinea condiţiile necesare ocupării unui post de conducere.

În al doilea dosar, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi o acuză pe consiliera Lăcrămioara Ursu de înşelăciune, instigare la fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, dat fiind că aceasta nu ar fi terminat liceul, condiţie minimă necesară pentru angajarea la cabinetul preşedintelui CJ.

Grija pentru banii din bugetul public: pot să vină mai târziu sau deloc

Pe parcursul a aproape o oră de discuţii, s-au conturat două posibilităţi: amânarea luării unei decizii de constituire a Consiliului Judeţean ca parte civilă în ambele dosare până când instanţa va adopta decizii definitive, respectiv formularea acestei calităţi acum. Aşa cum era de aşteptat, aleşii majorităţii PNL-PMP au îmbrăţişat-o pe prima.

CITESTE SI: Dosarul Alexe-Baba: unde s-a călcat pe bec? Legătura cu chelneriţa de la Ape

Consilierul USR Bogdan Mihail a avertizat că, peste ani, dacă vor fi stabiliţi vinovaţi, aceştia vor putea să invoce lipsa calităţii de parte civilă în proces, iar CJ ar putea să piardă aceşti bani. Mai mult, o acţiune civilă necesită timp şi alte cheltuieli judiciare. El a propus în schimb adoptarea unei hotărâri pe baza art. 182 din Codul administrativ care să „bată în cuie” posibilitatea recuperării prejudiciului, cu mandatarea vicelui Marius Dangă pentru reprezentarea CJ în procese.

În replică, secretarul general al judeţului a invocat un alt articol de lege, 20, din Codul de procedură penală, care permite introducerea acţiunii la o instanţă civilă, doar după ce latura penală se încheie. Aceasta a fost procedura urmată de CJ în toate cazurile de acest fel, a adăugat Lăcrămioara Vernică-Dăscălescu.

La Consiliul Local, da, la Consiliul Judeţean, ba

Liderul grupului de consilieri PSD a intervenit, dând exemplul unei situaţii similare de la Consiliul Local Municipal Iaşi, unde un consilier (între timp ales viceprimar, Daniel Juravle) a fost mandatat să reprezinte CLM civilmente în Dosarul Skoda, unde inculpaţi sunt, printre alţii, primarul şi directorul tehnic al Municipalităţii. Ulterior, Cristian Stanciu a pledat în favoarea votului nominal din partea fiecărui consilier pentru susţinerea sau nu a constituirii CJ ca parte civilă, aşa cum s-a întâmplat în situaţii petrecute în timpul mandatelor lui Lucian Flaişer şi Cristian Adomniţei.

CITESTE SI: DNA pune tunul pe Alexe. El se apără precum Chirica: a semnat „ca primarul”

Când conducerea liberală a CJ a încercat să impună votul „la grămadă”, Stanciu a ameninţat că aleşii PSD vor părăsi sala. „Nu vreau să fiu asimilat mai târziu în cadrul unei majorităţi exprimate aici în CJ fără vot nominal, că am votat pentru a nu mă constitui parte civilă. Fiecare să-şi asume răspunderea votului pe care îl dă. Nu ne ascundem în spatele unui vot la grămadă”, a subliniat el.

La vot, aleşii PNL şi ai PMP nu s-au exprimat nici da, nici nu, în ambele cauze. Cu unele excepţii, cei mai mulţi s-au abţinut. „Abţinerea se contabilizează «împotriv㻓, a explicat secretarul CJ. În schimb, consilierii PSD şi ai USR au votat „da”.

Transmisie fără sonor la votul de la Dosarul Baba-Alexe

Practic, în cazul Lăcrămioarei Ursu, au fost 14 voturi pentru constituirea CJ ca parte civilă, unul împotrivă (Ovidiu Pricope, PNL) şi 20 de abţineri. În cazul Baba-Alexe, sunetul transmisiei şedinţei a fost oprit parţial în timpul votului nominal. Şi aici au fost 14 voturi pentru, 4 împotrivă (între care Marius Dangă şi Ovidiu Pricope) şi restul abţineri.

La cererea lui Cristian Stanciu, rezultatul votului va fi trimis procurorilor sub forma tabelului, şi nu ca rezultat cumulat. „Să nu creadă cineva că vom rămâne cu prejudiciul nerecuperat dacă instanţa va decide în final că există un prejudiciu”, a pus punct Marius Dangă tevaturii de ieri din Consiliul Judeţean.

Ultimul cuvânt a aparţinut preşedintelui Costel Alexe: „Vă asigur că n-am prejudiciat nici cu un leu Consiliul Judeţean Iaşi. Dar ştiu sigur că în 2021 s-au făcut economii de 108 nii de lei, iar în 2022, de 105 mii de lei, pentru că, astăzi, cabinetul de consilieri al preşedintelui nu este ocupat în totalitate”.

Potrivit Codului administrativ, şeful CJ poate să aibă cel mult 6 consilieri (aşa cum a fost, de exemplu, pentru câteva ore, Vlad Baba, în noiembrie 2020, detaşat apoi director la Şcoala de Arte), iar fiecare vicepreşedinte, 2 consilieri personali.