Admitere la liceu cu subiecte de clasa I

Elevii ieşeni se laudă cu note bune obţinute la evaluarea naţională, în comparaţie cu cele din anul precedent. Protrivit rezultatelor dinainte de contestaţii, promovabilitatea pe judeţ este de aproximativ 74%, cu 12 procente mai mult faţă de anul trecut. Dacă la limba română rezultatele sunt relativ constante, saltul făcut de elevi la matematică este spectaculos. Astfel, la proba de limba română, promovabilitatea din judeţ a crescut uşor, de la 81% la 84%. În schimb, la matematică, se observă o evoluţie semnificativă: 71,22% din elevi au obţinut note peste 5, spre deosebite de 49,64% anul trecut. Inspectorii şcolari au numărat 101 note de 10 la limba română, cu 32 mai multe decât în 2012, în timp ce la matematică numărul notelor maxime a crescut de mai mult de două ori – de la 284 anul trecut s-a ajuns la 572 de note de 10 la evaluarea naţională de anul acesta. Camelia Gavrilă, şefa IŞJ, a ţinut să precizeze că în intervalul 9 – 9,50 s-au înregistrat 1.272 de medii, faţă de 582 anul trecut. „Asta înseamnă că la admitere media de intrare va fi mai mare, mai ales la liceele solicitate şi performante. De asemenea, am mai observat că fetele sunt mai conştiincioase, rezultatele lor fiind mai bune, indiferent de probă sau de mediul de provenienţă – rural sau urban“, a menţionat Camelia Gavrilă.

„Acest examen nu evaluează performanţa elevilor“

Rezultatele pozitive de anul acesta se explică, într-o oarecare măsură, prin faptul că subiectul de la proba la matematică a fost foarte uşor. Pe de altă parte, reprezentanţii IŞJ consideră că şi candidaţii au tratat examenul cu mai multă responsabilitate, speriaţi de notele mici de anul trecut. „Elevii buni şi foarte buni au reuşit să lucreze bine subiectul de la matematică, de aici venind explicaţia acestor medii mai mari. La limba română, pregătirea este constantă, iar subiectul a fost relativ similar cu cel de anul trecut, cu elemente de subtilitate, elemente de explorare a unui text literar, cunoştinţe de limbă, compuneri narative, fiind nevoie de fantezie şi creativitate“, a subliniat şefa de la IŞJ. Camelia Gavrilă consideră că gradul de dificultate de la proba de matematică a fost unul potrivit pentru un examen naţional, care nu mizează pe excelenţă şi nici nu îşi propune să dezamăgească sau să demotiveze elevii. „Într-adevăr, au fost cerinţe mai accesibile, poate mai echilibrate. Se corelează şi cu faptul că elevii au privit cu mai multă seriozitate examenul. Anul trecut a fost un prim moment în care camerele de filmat au egalizat condiţiile concurs şi au credibilizat examenul. De aici şi lecţia pe care au primit-o, generând o altă orientare asupra studiului. Sunt destul de încântată că subiectul la matematică este conceput mai echilibrat, pentru că acest examen nu evaluează performanţa elevilor. Este un examen de final de ciclu, are un rol de diagnoză a sistemului şi se raportează la obiectivele de nivel mediu din programă“, afirmă Camelia Gavrilă.

„Aş lăsa acest concurs la latitudinea şcolilor“

Pe de altă parte, Liliana Romaniuc, profesor de matematică şi fost inspector general, atrage atenţia asupra faptului că este nevoie de o delimitare a obiectivelor acestui examen. Momentan, sistemul nu stabileşte foarte clar dacă vorbim despre o evaluare naţională care arată nivelul de pregătire a copilului sau dacă este o ierarhizare, un concurs de admitere pentru următoarea etapă, cea a liceului. „Este părerea tuturor că acest subiect a fost foarte uşor. Totuşi, miza acestei evaluări nu este miza unei diagnoze de sistem, ci miza unui concurs. În funcţie de rezultat, elevul va merge la o şcoală sau la alta. Noi o tot scăldăm – ba este evaluare, ba este concurs. În funcţie de ce reprezintă acest moment trebuie să gândim gradul de dificultate“, a declarat Romaniuc. Aceasta a mai subliniat faptul că un elev pregătit se va simţi frustrat în faţa unui subiect foarte uşor, pe care îl poate rezolva oricine. „Mie îmi dă de gândit această poveste. Dacă sunt subiecte prea uşoare, un elev care a învăţat serios timp de opt ani de zile şi constată că ar fi putut rezolva cerinţele prin cunoştinţele de clasa a VI -a va fi frustrat. Pe de altă parte, subiectele foarte dificile sunt o problemă pentru cealaltă categorie de elevi. Aş lăsa acest concurs la latitudinea şcolilor. Şcoala îşi stabileşte, în funcţie de cât de căutată este, nivelul de dificultate al subiectelor pentru selecţia elevilor de clasa a IX-a“, constată Liliana Romaniuc.
„Ca profesor de liceu o să mă trezesc cu clase întregi de elevi de 10, dar cu un nivel real mult mai scăzut“
Acelaşi punct de vedere îl susţine şi profesorul Cătălin Budeanu, de la Colegiul „E. Racoviţă“, care îşi doreşte reintroducerea admiterii la liceu. Profesorul mai afirmă că este îngrijorătoare scăderea standardelor de la an la an. „Dacă anul trecut eram speriat de gradul de dificultate scăzut, anul acesta s-a coborât şi mai jos ştacheta. Am un coleg – domnul Artur Bălăucă (n.r. – cunoscut profesor de matematică din judeţul Botoşani) –  care îmi spunea că are un nepoţel care a terminat clasa întâi. I-a dat subiectul de la evaluare şi a ştiut să facă trei subpuncte – adunarea şi împărţirea, problema cu Ana şi merele şi cea cu numărul elevilor de nota 8. Ca profesor corector, totuşi, am găsit copii care nu au ştiut să facă aceste cerinţe“, accentuează Cătălin Budeanu. Dramatismul situaţiei, mai spune el, va fi şi mai evident în timpul liceului, când elevii îşi vor da seama de adevăratul lor nivel. „Ca profesor de liceu, o să mă trezesc peste câţiva ani cu clase întregi de elevi de 10, dar cu un nivel real mult mai scăzut. Vor lua 6 – 7 la lucrări şi va trebui să explic părinţilor de ce au notele astea. Copiii, la fel, vor avea semne de întrebare“, remarcă profesorul.

Colegiul „E. Racoviţă“ – cele mai multe medii de 10

Din rândul colegiilor de elită, „E. Racoviţă“ se află detaşat în fruntea clasamentului cu cei mai mulţi zecişti. Exact 20 de elevi au obţinut note de 10 la ambele probe, rezultat aşteptat de conducerea instituţiei. „Nu este o surpriză pentru noi, este o serie foarte bună, cu mulţi olimpici. Mai mult, aproape toţi copiii, cu două – trei excepţii, sunt cu medii  anuale şi generale peste 9“, a specificat Paula Gavrilescu, director al Colegiului „E. Racoviţă“. La acelaşi liceu, 54 de tineri au obţinut nota maximă la matematică şi 31 la limba română. Din cei 100 de elevi, 95 au note peste 9 şi doar patru între 8 şi 9. Cel mai slab rezultat de la colegiu este o medie de 6,30 (8,60 la limba română şi 4 la matematică). Note demne de mândrie sunt şi la Colegiul Naţional, unde 14 candidaţi la examenul de evaluare naţională s-au descurcat impecabil. La acest colegiu sunt şi cele mai multe note de 10 la matematică – 78 la număr, iar la română – 22. Dintre cei 149 de elevi, doar 12 au media în intervalul 8 – 9, restul bucurându-se de o medie care îi va avantaja la admiterea la liceu – peste 9. Dacă anul trecut Colegiul „C. Negruzzi“ era campion la numărul zeciştilor (11), în această vară, doar 5 elevi au obţinut media maximă. La matematică s-au înregistrat 47 de elevi zecişti, în timp ce la română, doar 9.
Câte trei candidaţi de 10 au şi liceele „V. Alecsandri“ şi „M. Eminescu“, în timp ce la „Gr. Moisil“ doar un tânăr are 10 pe linie la evaluarea naţională. Până la afişarea rezultatelor finale, programată pe 3 iulie, comisiile de notare mai au de recorectat 557 de teze. La nivelul judeţului au fost depuse 382 de contestaţii la limba română şi 175 la matematică.

Ipoteza lui Funeriu: subiectele au fost manipulate

Consilierul prezidenţial Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei, susţine într-o postare pe blogul său că, dacă subiectele de la Evaluarea Naţională din acest an au fost manipulate astfel încât procentajele de reuşită să fie artificial de mari, „atunci ne aflăm în faţa unei fraude instituţionale comandată politic“. „La nivel naţional rezultatele par să fie în acest an mult mai bune decât cele de anul trecut (primul an în care au fost camere de luat vederi la evaluarea naţională), dar similare cu cele din anii anteriori în care nu erau camere de luat vederi“, remarcă Daniel Funeriu. Funeriu precizează că „toţi elevii care au luat note mari şi profesorii lor trebuie felicitaţi“ şi „dacă rezultatele reflectă realitatea atunci înseamnă că avem un salt spectaculos al rezultatelor. Ceea ce ar fi foarte bine“. Însă, arată el, „dacă subiectele au fost manipulate astfel încât procentajele de reuşită să fie artificial de mari atunci ne aflăm în faţa unei fraude instituţionale comandată politic“. Funeriu aminteşte că notele de la evaluarea naţională sunt luate în considerare pentru intrarea la liceu. „Deci este vorba despre un concurs şi nu doar despre un simplu examen. Apadar subiectele nu trebuie numai să verifice nivelul de cunoştinţe dar şi să stabilească o ierarhie“, subliniază el.