Alte gâşte

* Semiculţi? Chiar dacă ne surprinde, apariţia, în enunţurile din presă, a formelor inutile (şi derutante) ale APN, nu se produce chiar din senin; pentru încărcarea enunţului, în ciuda faptului că brevilocvenţa este recunoscută ca fiind o regulă de bază a scrisului jurnalistic, există, pe undeva, o motivaţie ascunsă (aşadar neexprimată). Semnalând asemenea prezenţe în presa interbelică, Iorgu Iordan aprecia că, într-un exemplu cum ar fi „scrise de el şi de alţi colaboratori ai lui”, se produce o „contaminaţie”: rezultatul ar fi suprapunerea, în mintea enunţiatorului, a formulării „scrise de el şi de alţii” cu „scrise de el şi de colaboratorii lui”, dar, fireşte, meticulosul savant nu acorda nicio dispensă: construcţia, scria el, „caracterizează, în special, limba (mai ales vorbită) a semiculţilor” („Limba română actuală: o gramatică a «greşelilor»”, Iaşi, 1943).

* O completare este însă absolut necesară faţă de explicaţia citată; contaminarea, ipotetică, se produce sub semnul subînţelegerii, în toate cazurile, a unei clase generale de realităţi, căreia îi aparţin atât entităţile numite prin primul termen (nume), cât şi cele plasate în categoria alţi, alte etc. (şi chiar evocate imprecis prin APN). Astfel, de exemplu, pentru cazul pompieri vs. (alţi) jandarmi, clasa subînţeleasă respectivă poate fi „militari”, iar pentru Eduard vs. (celelalte) colege putem avea în vedere clasa „elevi” etc. O asemenea raportare (dincolo de simpla translare grăbită a APN) putem presupune şi în cazul „O maşină s-a ciocnit de o dubiţă, de o altă maşină şi de alt copac”, pentru care clasa respectivă ar putea fi din categoria „obstacol”. Iar în cazul „a procurat identităţi noi pentru el, soţia lui şi alţi trei amici” ne putem gândi la „persoane”. În formularea şi receptarea enunţurilor precedente o atare gimnastică mentală este, probabil, mai greu de întrevăzut, dar un tipar mental general ne este oferit, de exemplu, de recunoaşterea statutului de „fată” al iubitei în enunţul „Un tânăr care îşi înşela iubita cu alte două fete a avut parte de o confruntare inedită…” (/gandul.info/). Dar, în orice caz, referindu-ne la provocările ipotetice schiţate la început, exprimarea simplă şi logică nu se prevalează de existenţa clasei „orătănii” pentru a amesteca, ocazional, gâştele cu raţele, ori a clasei „copii”, pentru a nu mai face distincţie între băieţi şi fete.

* Elipsa este, după părerea noastră, cauza din care se produc asemănările imprecise din enunţuri cum sunt cele trecute în revistă mai sus, căci frecvenţa apariţiei curioaselor formulări de acest tip nu înclină, totuşi, balanţa în favoarea simplei patologii a limbii. Vorbitorul (jurnalistul) are el în minte totdeauna ceva: atunci când spune (scrie) „Corina l-a ales pe Traian şi a ieşit la întâlnire cu el şi cu alte două fete care…” (/youtube.com/), se gândeşte în primul rând la „Corina” (nu la „Traian”), după cum este greu de admis confuzia între o persoană şi un autovehicul în cazul când se relatează că, după ce îl „tamponase”, intenţionat, pe un poliţist, continuându-şi cursa, „şoferul a lovit un alt autoturism” (/mediafax/).

* Gâsca şi traista. Neîmplinirea construcţiilor pe care le-am analizat, chiar binevoitor explicate, ne trimite cu gândul la folosirea, cu intenţia de a sublinia derizoriul, a adjectivului pronominal nehotărât într-un vers din Scrisoarea II în care Eminescu imaginează confuzii sub imperiul buimăcelii somniei („capul greu cădea pe bancă”), la un curs despre Egiptul antic: „Îmi plutea pe dinainte cu al timpului amestic / Ba un soare, ba un rege, ba alt animal domestic”. În această ordine de idei, atunci când, în discursul public, pare că ne face cu ochiul adjectivul cu pricina, să fim cu băgare de seamă: nu este exclus ca, uneori, sǎ fie vorba chiar de „altă gâscă-n altă traistă”, cum ar fi, de pildă, în textul reclamei pentru un aparat cu ultrasunete împotriva gândacilor (e drept), dar şi a şobolanilor, a şoarecilor şi a altor insecte! 

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi