CSM Politehnica la startul sezonului

1. Criteriul sportiv: acelaşi nivel ca in anul trecut

CSM Politehnica are un culoar ideal pentru a prinde play-off-ul Ligii I! Acesta este curentul îmbrăţişat de oficialii clubului, care au ca argumente valoarea în continuă scădere a adversarelor şi ideea că echipa ieşeană a rămas la acelaşi nivel ca în sezonul trecut.

Prima parte este susţinută din plin de modul în care a curs vara în alte curţi. Iaşul, care a ratat în primăvară accederea în primele şase echipe la un singur punct, are şansa faptului că două dintre formaţiile care au prins play-off-ul în campionatul trecut, ASA şi Pandurii, au probleme financiare grave. Drept urmare, mureşenii au pierdut foarte mulţi jucători şi au şi fost penalizaţi, iar gorjenii au ajuns în situaţia să-l facă pe căpitanul Nistor să nu mai suporte şi să spună public că nu a fost plătit în acest an!

De aceea, nu numai capii Iaşului ci şi mulţi specialişti văd pe CSM la masa bogaţilor, unde sunt favorite a se mai aşeza Astra şi FC Steaua, aflate în regres, însă cu o valoare, de ansamblu, ridicată, Viitorul şi Dinamo, care vor să-şi conserve poziţiile. Ieşenii sunt avantajaţi nu numai de căderile din vârf ci şi de faptul că din urmă nu a crescut nimic spectaculos. CSU Craiova şi FC Botoşani, care au luptat pentru primul loc în play-out, au avut destule frământări, CFR va intra în campionat penalizată. Apoi, Voluntari şi Chiajna nu par a fi capabile să-şi depăşească statutul, Mediaşul rămâne, totuşi, o nou-promovată, iar Timişoara, cu -14 puncte, are doar şanse teoretice de a rămâne în elită.

În ceea ce priveşte forţele proprii, ideea că exprimarea va fi la nivelul sezonului trecut a fost generată de faptul că minusul apărut prin rocada Golubovic – Roman ar putea fi compensat de plusul de pe benzi, unde Ciucur şi Martin vor fi peste Viveiros şi Llullaku. Rămâne de văzut dacă se va şi confirma, deşi afirmaţiile şefilor CSM sunt privite cu rezerve.

Problema cea mai gravă a Iaşului este faptul că nu a ştiut să gestioneze situaţia jucătorului under 21:00. Deşi despre obligativitatea de a folosi 90 de minute un fotbalist născut după 1 ianuarie 1994 se vorbeşte de un an, iar din februarie acest fapt a devenit lege, încăpăţânarea preşedintelui CSM, Florin Prunea, de a crede că o regulă poate fi  “opţională”, a făcut ca Iaşul să nu se pregătească eficient la capitolul amintit. Nici în sezonul trecut, nici în această vară, când, de pildă, Aniţoiu a fost trimis acasă din Turcia, deşi multă lume afirmă că nu este sub nivelul lui Sato, iar ceilalţi puşti rămaşi în lot au jucat sporadic, niciunul 90 de minute!

Dacă Prunea, care a anunţat că nu va mai aduce niciun jucător, nu se va răzgândi, CSM va folosi, foarte probabil, jucătorul tânăr în centrul liniei mediane, unde joacă Târşa şi Chelaru, varianta de rezervă fiind atacul, cu Boiciuc şi Moldovan. Niciunul dintre cei patru nu sunt însă, la momentul actual, fotbalişti pe care să te poţi baza 90 de minute.

La plusuri ar putea fi trecută revenirea lui Mihalache, a cărui absenţă s-a simţit din plin pe finalul sezonului trecut şi că, exceptându-l pe Golubovic, piesele grele de anul trecut au fost păstrate.

Iaşul mai are însă şi alte atuuri foarte importante în cursa pentru play-off: omogenitatea, experienţa, dar şi nivelul financiar.

2. Criteriul financiar:  una dintre cele mai solide echipe din prima divizie

Exagerările preşedintelui Prunea, care a spus că Iaşul s-a bătut cu echipe cu bugete de 3-4 ori mai mari, nu mai pot fi digerate nici de fanii necondiţionaţi ai fostului internaţional. Conform “Gazetei Sporturilor”, CSM a cheltuit anul trecut circa 4,8 milioane euro, fiind în media unui campionat în care nimeni nu a avut un buget dublu faţă de CSM. Iar în sezonul actual, situaţia financiară a clubului ieşean va fi una dintre cele mai bune din Liga I.

Prunea este cel mai bine plătit preşedinte de club din România, venitul său minim, fără prime ori alte facilităţi, depăşind 10 000 de euro net pe lună, din prima de reinstalare de 40 000 de euro şi retribuţia lunară de 7 000 de euro. Comparativ, nu există informaţii că vreun alt preşedinte din România ar avea salariu mai mare de 5 000 de euro lunar.

Cu un venit de 10 000 de euro net pe lună (40 000 de euro primă de reinstalare şi 6 700 euro salariu), Napoli este în topul celor mai bine plătiţi antrenori din Liga I, retribuţia italianului fiind de două sau chiar trei ori mai mare decât a altor colegi de eşalon.

Şi la fotbalişti au apărut creşteri salariale. E drept, cu excepţia lui Ciucur, niciunul nu a ajuns la jumătatea celui avut de Prunea. Exceptându-i pe jucătorii under 21, cei 22 de componenţi ai lotului Iaşului câştigă 75 500 de euro pe lună. Adăugând şi salariile preşedintelui şi a componenţilor staffului tehnic, cheltuielile ajung la 95 000 de euro. Iar dacă primele de instalare şi reinstalare ale verii, de 144 000 de euro, se împart la 12 luni, rezultă încă 12 000 de euro pe lună şi, implicit, un buget net de salarii de 107 000 euro lunar. Luând în calcul şi retribuţiile vicepreşedinţilor, a directorului sportiv (3 800 de lei net), ai celorlalţi angajaţi precum şi taxele, CSM Politehnica cheltuieşte aproape 200 000 de euro în fiecare lună. Iar dacă mai amintim şi de primele consistente existente, de rezultat (anul trecut, conform Regulamentului de Ordine Interioară, un punct a valorat 300 de euro, însă bonusurile au fost de multe ori mărite) ori de obiectiv (de exemplu, Napoli încasează 25 000 de euro pentru play-off, iar Prunea – 20 000), avem o imagine completă a faptului că la CSM se câştigă foarte bine.

Foarte importantă este şi ritmicitatea plăţii. După problemele din startul anului 2016, Primăria a sprijinit la timp clubul, care a fost unul dintre puţinele din Liga I cu angajaţi plătiţi la timp, aspect care contează enorm.

Sprijinul Palatului Roznovanu este esenţial şi în viitor, pentru că, în condiţiile creşterilor salariale, CSM nu-şi acoperă din drepturile TV nici retribuţiile. Iar cum veniturile atrase din vânzarea imaginii clubului, ticketing ori alte activităţi sunt simbolice, clubul având mari probleme la capitolele amintite, asigurarea diferenţelor salariale, a primelor ori a organizării deplasărilor cade pe umerii Primăriei, care va trebui să depăşească bugetul promis de primarul Mihai Chirica, 5 milioane lei anual, pentru a păstra stabilitatea clubului. Dar cum Chirica pare a-şi fi schimbat radical optica iniţială faţă de fotbal, este foarte probabil ca liniştea financiară, una din armele de bază ale CSM, să fie prezentă şi în acest sezon, chiar dacă aceasta va avea ca vector principal, în continuare, sprijinul oficialităţilor locale nu şi creşterea eficienţei clubului.

3. Criteriul organizatoric: mai este de lucru

Fiind în topul Ligii I din punct de vedere sportiv şi financiar, Iaşul trebuie să ruleze corespunzător şi din punct de vedere organizatoric pentru a-şi atinge obiectivele. La acest capitol, ţinând cont de modul în care funcţionează clubul, cu un primar care nu se amestecă deloc, cu un Comitet Director fără putere şi mulţi angajaţi departe de pretenţiile unui club de primă ligă, aproape totul depinde de Florin Prunea. Cel despre care am susţinut, spre nemulţumirea multor ieşeni, că era peste variantele vehiculate în momentele în care s-a pus problema înlocuirii lui, cel despre am spus că a avut un rol determinant în obţinerea succeselor echipei din ultima perioadă (promovare, menţinerea în Liga I şi accederea în cupele europene), prin modul în care a gestionat vestiarul şi a protejat echipa. De o perioadă însă, Prunea, ale cărui plusuri au bătut cu mult minusurile în ultimii doi ani şi jumătate, greşeşte pe bandă rulantă. Modul în care a gestionat regula under 21, povestea scaunelor şi a biletelor de la partida cu Hajduk, din tur, adâncirea rupturii faţă de trecutul fotbalistic al Iaşului şi modul în care tratează persoanele care au sprijinit fotbalul ieşean în momente de cumpănă, lipsa de preocupare faţă de viitorul clubului sunt doar câteva dintre derapajele care afectează, direct sau indirect, echipa şi clubul.

Drept urmare, modernizarea CSM rămâne o Fata Morgana iar Iaşul fotbalistic, în loc să fie mai unit ca niciodată, este foarte dezbinat. Hrănindu-se cu războaie, Prunea ar putea să se mulţumească cu acelea purtate cu şefii FRF. Iar dacă va înţelege că în Iaşi există şi suflet, nu numai interese, că nu deţine adevărul absolut, că observaţiile argumentate ale unor oameni de calitate sunt mult mai valoroase decât “da”-urile necondiţionate ale unor persoane care faultează chiar şi limba română, va câştiga şi el şi clubul, care ar putea evolua pe multiple planuri şi atinge mult mai uşor ţintele propuse.

Una peste alta, Iaşul fotbalistic are un culoar perfect pentru a prinde play-off-ul şi, de ce nu, o nouă calificare în Europa League. Ar fi păcat să-l irosească!