De ce are stringent nevoie Republica Moldova de gazoductul Iaşi-Ungheni?

Republica Moldova are nevoie stringentă de gazoductul Iaşi-Ungheni, pentru a urma exemplul Ucrainei şi a-şi reduce dependenţa faţă de gazul rusesc, scrie miercuri Ziarul Naţional.

Publicaţia observă că, întâmplător sau nu, conflictul de gaze ruso-ucrainean s-a acutizat cu trei săptămâni înainte de Summitul de la Vilnius. Potrivit ambasadorului Ucrainei în Republica Moldova, Serghei Pirojcov, Ucraina a reuşit să-şi facă rezervele necesare. ‘Făcând traducerea din limbajul diplomatic, asta ar însemna că Ucraina va avea gaz, chiar şi în condiţiile sistării livrărilor gazului rusesc, pentru că ucrainenii s-au pregătit. Au semnat contracte cu mai multe ţări europene pentru livrări, au semnat contracte de explorare a propriilor gaze, inclusiv de şist, cu cele mai mari companii mondiale’, potrivit ziarului.

Pe de altă parte, subliniază autorul, lucrările la conducta Iaşi-Ungheni se vor finaliza la anul, iar o conductă Ungheni-Chişinău cere timp şi bani. ‘Morala este evidentă chiar şi pentru criticii cei mai înflăcăraţi ai gazoductului. Avem stringentă nevoie de acesta. Cu cât mai repede, cu atât mai bine’.

Adevărul relevă intenţia Guvernului de a scoate la privatizare, anul viitor, 13 obiective importante din patrimoniul public, printre care Moldtelecom, Air Moldova, Tutun-CTC, două reţele de distribuţie a curentului electric şi alte mari companii. Consultanţii externi vor efectua o analiză a fiecărei întreprinderi, evaluând valoarea de piaţă, situaţia reală a companiei, costul acesteia, condiţiile de vânzare, investiţiile necesare. Experţii susţin necesitatea deetatizării acestor active, dar nu cu orice preţ. ‘Cele 13 companii au o cifră anuală de afaceri de circa şapte miliarde de lei (aproximativ 580 de milioane de dolari), iar această rundă ar putea însemna sfârşitul marii privatizări în Republica Moldova’, crede economistul Roman Chircă. Potrivit economistului, multe dintre aceste active nu vor ajunge să fie privatizate de investitori străini, deoarece pe ele au pus ochii deja unii oameni de afaceri locali.

‘Calitatea mediului de afaceri autohton rămâne una scăzută’, titrează Evenimentul Zilei Moldova. Printre principalele constrângeri se numără legislaţia rigidă, cadrul de reglementare propice corupţiei şi insuficienţa personalului calificat. De asemenea, potrivit unui studiu elaborat de organizaţia Expert-Grup, doar 16% din întreprinderi investesc în instruirea personalului. Ministrul finanţelor Anatol Arapu susţine că Republica Moldova este o ţară cu economie foarte mică şi foarte vulnerabilă la pieţele externe.

Timpul îl citează pe secretarul de stat pentru afaceri strategice din MAE de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, care susţine că Summitul de la Vilnius reprezintă un moment de cotitură pentru Republica Moldova, pentru traseul său european: ‘Este un summit al rezultatelor, unul care vine să facă un bilanţ în sens politic al progreselor realizate în ultimii cinci ani în ceea ce priveşte existenţa Parteneriatului Estic’, a afirmat Bogdan Aurescu, la dezbaterea pe tema Parteneriatului Estic, la Cluj-Napoca. (Agerpres)