Caută 
Evoluţia Operei Iaşi de când a intrat pe mâna Beatricei Rancea. Trei sferturi dintre spectatori sunt femei
3 MIN
Raportul de activitate al managerului Operei din Iaşi, Beatrice Rancea, trimis la Ministerul Culturii anul trecut în momentul evaluării de patru ani a activităţii de conducere a Operei, arată o situaţie bună a instituţiei culturale: numărul de spectatori este mult mai mare în 2014 faţă de 2011, dar şi costurile realizării producţiilor au crescut simţitor.
Dacă din 2011 s-a remarcat o creştere constantă, diferenţele în ceea ce priveşte vânzarea de bilete, încasări şi numărul de spectatori din ultimii ani a început să stagneze.
Relaţiile tensionate cu Teatrul, specificate în raport
Conform informaţiilor oferite de către Opera Naţională Română din Iaşi, profilul spectatorului de la Operă în 2014 arată în felul următor: 63% dintre cei care vin la operă sunt femei cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, au studii post-universitare, venitul între 1.000 şi 3.000 de lei pe lună, preferă tipul de spectacole clasice şi ca frecvenţă vin o dată pe lună la operă.
Conducerea instituţiei culturale mai insistă în acelaşi raport într-o analiză SWOT (n.r.- puncte slabe, puncte tari în raport cu oportunităţile şi ameninţările), la punctele slabe, despre relaţia dificilă pe care o are cu Teatrul. Opera precizează că, deşi s-a renovat noua sală de spectacole, există probleme foarte mari cu spaţiile pentru repetiţii. „Coabitarea cu Teatrul Naţional Iaşi generează uneori dificultăţi de programare pe termen lung a spectacolelor şi repetiţiilor. Spaţiile sunt insuficiente pentru repetiţii, deoarece Opera, deşi are un număr dublu de angajaţi faţă de Teatru, nu beneficiază de celelalte spaţii în care se pot organiza repetiţii şi spectacole, respectiv sala Studio «Teofil Vâlcu», care iniţial a aparţinut Operei, sala Teatrul cub“, se precizează în raportul respectiv.
Alte puncte slabe remarcate de instituţia culturală ţin de faptul că, în urma celor şase ani în care nu a existat un sediu propriu, repertoriul de operă şi de balet a scăzut considerabil ca număr de titluri. Mai mult, aceştia precizează în raport că nu pot realiza spectacolele mari ale baletelor clasice fiindcă sunt prea puţini balerini în trupă, până şi colectivul pierzându-şi antrenamentul lucrului susţinut fiindcă nu a existat o perioadă îndelungată un program de lucru normal.
Conducerea Operei se plânge şi de faptul că nu există fonduri suficiente pentru a invita mai mulţi artişti de renume internaţional, că atât corul cât şi orchestra nu au dimensiuni mai mari, că nu există dubluri pentru multe dintre roluri principale şi nici buget suficient de mare pentru marketing şi promovare. Opera spune că şi-ar dori să poată motiva material angajaţii pentru munca suplimentară efectuată însă nu dispune de fondurile suficiente.
Bugetul s-a dublat
Bugetul instituţiei culturale a crescut simţitor în timpul mandatului lui Beatrice Rancea, ajungând de la aproximativ 6.867.000 de lei în 2011 la 15.047.000 de lei în 2014, de două ori mai mult. Cea mai mare creştere a fost în 2012, cu peste 5 milioane de lei, când bugetul a crescut până la 11.921.000 lei, acesta stabilizându-se apoi în 2013 la 13.678.000 de lei, creşterea către cele 15 milioane din 2014 fiind relativă scăzută.
Din banii aceştia, Opera a realizat în 2011 şase spectacole. În 2012, Opera a pus în scenă zece spectacole, costul total al realizării acestora fiind de 1.445.000 de lei, iar în 2013, şase spectacole care au costat 1.886.000 de lei. Doar costul realizării spectacolului „Aida” în 2013 a fost mai mare decât cel pentru realizarea tuturor spectacolelor din 2011 – 782.000 de lei.
În 2014, conducerea Operei a cheltuit pentru montarea spectacolelor 2.094.000, fiind realizat şi cel mai scump spectacol din tot mandatul lui Beatrice Rancea – „Lucia di Lammermoor” – 800.000 de lei. În ceea priveşte numărul de bilete vândute, în 2011 Opera comercializa 5.205 de tichete, în 2012 de trei ori mai mult – 15.110, în 2013 – 21.445, iar în 2014 – 21.719.
