Interes scăzut pentru posturile de profesori scoase la concurs

Dacă analizăm însă situaţia înscrierilor pe cele 4 centre de examen stabilite la nivel judeţean, constatăm că există pericolul ca mai multe discipline să rămână descoperite. O situaţie „fericită” sau normală se înregistrează la Colegiile Naţional şi „M. Eminescu”. La primuul dintre acestea, se va da examen pentru catedrele vacante la disciplinele de cultură generală şi s-au înscris 912 persoane pentru 549 de posturi, concurenţa fiind de aproape 2 candidaţi/loc. La Colegiul „M. Eminescu”, unde este programat concursul pentru învăţători, educatori şi profesori psihopedagogi, sunt 499 de candidaţi pentru 392 de posturi. Prin urmare, au fost depuse 107 solicitări peste numărul posturilor disponibile. La Colegiul „Gh. Asachi” însă, căruia îi sunt arondate normele din învăţământul tehnic, 105 persoane ar urma să candideze pentru a ocupa 125 de posturi. La Colegiul de Artă „O. Băncilă”, numai o cincime din posturi ar putea fi acoperite, şi asta dacă toate persoanele înscrise s-ar prezenta la concurs şi ar obţine cel puţin nota 5. Aici 12 persoane ar trebui să susţină concurs pentru ocuparea a 63 de norme din învăţământul vocaţional. „Nu am făcut o investigaţie definitivă a fenomenului, poate fi o întâmplare a momentului. O să vedem în timp dacă există o scădere a interesului. Deocamdată, numărul mai mic de candidaţi nu ar trebui să constituie un semnal îngrijorător, – nu foarte tare -, dar o preocupare, pentru că ne putem întreba de ce. Şi acest de ce poate fi faptul că – şi acesta este un motiv foarte clar – posturile din rural înseamnă acces dificil, înseamnă uneori drumuri impracticabile, înseamnă navetă nedecontată, – puţine sunt comunele care decontează naveta cadrelor didactice, – şi atunci rămân tentante doar cele din oraş, care se iau cu note foarte mari. Deci, dacă ar fi o posibilitate de acces pe alte catedre decât cele la care se intră cu medii foarte mari, candidaţii care nu se simt foarte pregătiţi poate că s-ar duce, dar dacă nu, preferă mai bine să nu se mai înscrie, ştiind că e dificilă naveta sau că salariul nu este atât de motivant. Gândiţi-vă că un debutant are un salariu de 700-800 de lei şi pot fi situaţii în care naveta să coste 150 lei”, a punctat Camelia Gavrilă, şefa Inspectoratului Şcolar. Ea a adăugat că scăderea interesului pentru posturile din învăţământul preuniversitar se înscrie într-o tendinţă europeană şi că în România aceasta este explicabilă în contextul diminuării salariilor. „Au fost ani buni în care toate sporurile existente, salariul de merit sau gradaţia pentru cei cu vechime însemnau argumente pentru a alege o carieră în domeniul educaţiei. În contextul actual, când şi la debutanţi salariile sunt destul de scăzute, şi pentru cei care au o anumită vechime nu mai sunt atât de tentante, se caută probabil o altă variantă de traseu”, arată Camelia Gavrilă. Sindicaliştii consideră, de asemenea, că posturile din învăţământ nu mai sunt atractive din cauza salariilor mici sau modeste. „Explicaţia e simplă: salariul de plecare foarte mic, care ajunge la 750 lei, dificultatea concursului de titularizare, precum şi locaţia unor posturi. De asemenea, există posibilitatea ca pe anumite discipline să existe oportunităţi mult mai bine cotate. Absolvenţii de tehnic, de exemplu, au sigur alte oportunităţi, la noi în ţară sau în străinătate”, a menţionat Laviniu Lăcustă, preşedinte al Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar.