Caută 
4 MIN
* Crime şi atentate au tot existat, de la Abel şi Cain, dar teroriştii moderni au un aliat de nădejde, televiziunea, care prezintă în timp real faptele comise, transformate într-un fel de reality-show; românii s-au învăţat cu ele mai ales după 11 septembrie 2001. Când se întâmplă aşa ceva, se iscă panică, mass-media răstoarnă peste foc căpiţe de paie, oamenii se tem şi, de aia, ajung să accepte chestii pe care, în numele libertăţii, nu le-ar fi acceptat înainte (a se vedea treaba cu drepturile cetăţeneşti, după 9/11). Panica nu e legată doar de terorism: aduceţi-vă aminte de cazurile de gripă aviară / porcină / etc. şi de cetăţenii în toată firea, de pe întreg mapamondul, care umblau cu mască pe faţă, de teamă să nu fie zvârliţi în foc, ca puii din Ceamurlia. După Al Qaeda (care n-are legătură cu Al Capone, nici cu Al Bano) a apărut şi ISIS, s-a trecut de la ameninţări la asasinate, iar frica a intrat în oase. De-aia bănuim că, foarte curând, lumea întreagă va tremura de spaima scrisorilor şi pachetelor cu praf alb (ţineţi minte că s-a mai întâmplat?) conţinând anthrax, aşadar serviciile poştale din lume vor primi o grea lovitură.
* Staţi liniştiţi, nimeni nu va trimite scrisori şi pachete cu anthrax în România: românii au e-mail sau Facebook şi ştiu bine că singurele plicuri aduse acasă de poştaş sunt cele cu note de plată, facturi sau somaţii; de-aia putrezesc cu lunile în cutiile poştale. Pe partea coletelor e şi mai simplu: românul s-a obişnuit să i se ia, nu să i se dea, aşadar, dacă se pomeneşte cu un pachet necunoscut pe numele lui, bănuieşte că-i vreo glumă proastă de la colegi sau rude ori, mai rău, că-i un întreg pachet cu facturi şi somaţii. Teroriştii ar putea avea o şansă mică de reuşită doar trimiţând pachetele pe tren, cu naşul, cum fac unii părinţi de studenţi căminişti… Am scris cele de mai sus fiindcă au mai existat alerte de praf alb suspect în România, cu diverse ocazii, când s-a umflat kebabul în diverşi lideri de organizaţii teroriste şi au început să ne ameninţe. Scriem cele de mai jos ca românii să înveţe din experienţa înaintaşilor panicaţi de zvonuri despre praf alb:
* La Şcoala Generală din Consumatori, domnul director Petronel Mătase, care îşi făcea rondul zilnic prin instituţia de învăţământ, a descoperit chiar în baia profesorilor o cutie întreagă cu praf alb suspect; tocmai încerca să telefoneze la Poliţie când tanti Marcela, femeia de serviciu, l-a rugat să-i dea îndărăt detergentul, să spele cârpa pentru teu, cu care freacă holurile. / Mai mulţi consăteni din Dăunători se uitau împreună la televizorul din bufetul comunal, când au urmărit o ştire despre ameninţările cu praful alb conţinând antrax; după cinci minute unul a ieşit până în dosul curţii, dar s-a întors îngrozit, roşu la faţă şi răcnind: "Afară au dat cu praf alb! Fugiţi!". Colegii de frapieră au privit pe geam, apoi i-au răspuns "Tontălăule, ninge!". / Şi alţi compatrioţi au amintiri legate de subiect: locatarii unui întreg imobil cu cinci scări din Bugetari s-au îngrozit, în zori, constatând că peste tot, prin aer, plutea un praf alb suspect. Până la urmă s-au mai liniştit, văzându-l pe vecinul Pandele, om foarte mizerabil, bătându-şi la bară covoarele pentru prima dată în zece ani. / Locatarii din alt imobil au pus pe foc pachetele identice, conţinând un praf suspect, posibil alb, descoperite de toţi în aceeaşi zi în cutiile poştale; de-abia mai târziu, pe înserat, au aflat că acelea erau mostre gratuite de detergent oferite de o firmă producătoare, care lansase noul sortiment cu parfum de păpădie. / Istoria / isteria nu se opreşte aici…
Îți recomandăm
