Patru lucruri mai puțin ştiute despre cele mai cunoscute sculpturi din România

miercuri, 10 aprilie 2013, 19:19
2 MIN
 Patru lucruri mai puțin ştiute despre cele mai cunoscute sculpturi din România

1. Ştiaţi că Poarta Sărutului, Masa tăcerii şi Coloana Infinitului – celebrele sculpturi ale lui Brâncuşi – îşi datorează existenţa mişcării feministe din România?

Mai exact: la începutul secolului XX, mişcarea de emancipare a femeii a prins avânt şi pe plaiurile Mioriţei. Iar una dintre cele mai active organizaţii feministe a fost Liga Femeilor Gorjene, condusă de către Arethia Tătărescu (soţia lui Gheorghe Tătărescu). Arethia este cea care l-a convins pe Brâncuşi să realizeze ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, iar lucrările au fost finanţate, în întregime, de către Liga Femeilor Gorjene.

2. Ştiaţi că Masa tăcerii este inspirată dintr-o masă de piatră de pe timpul lui Ştefan cel Mare?

Masa cu pricina poate fi şi astăzi admirată în curtea bisericii din Pătrăuţi (judeţul Suceava).

3. Ştiţi care sunt adevăratele denumiri pe care Brâncuşi le-a dat sculpturilor de la Târgu-Jiu?
Masa tăcerii – Masa apostolilor neamului;
Coloana infinitului – Coloana sacrificiului infinit;
Poarta sărutului – Monumentul Întregirii Neamului.
 
4. Ştiţi că fiecare sculptură din ansamblul de la Târgu-Jiu conţine un mesaj ascuns?
Coloana Infinitului (Coloana sacrificiului infinit) – numărul modulelor din care este alcătuită (16 la număr) reprezintă anul în care România a intrat în Primul Război Mondial;
Masa tăcerii (Masa apostolilor neamului) – este compusă din 12 scaune, reprezentând apostolii, în mijloc aflându-se Iisus Hristos;
Poarta Sărutului (Monumentul Întregirii neamului) – este compusă din doi stâlpi, fiecare dintre ei fiind alcătuit din alţi patru, uniţi în partea de sus cu o grindă. Cei 8 stâlpi reprezintă cele 8 regiuni care se alipiseră patriei mamă, România, iar sărutul reprezintă unirea.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii