În prezent, cel mai des întâlnite tip de turism practicat pe raza judeţului este cel şcolar, dar şi în acest caz traseele nu sunt concepute doar pentru obiective situate pe raza judeţului Iaşi. Spre exemplu, patronul companiei Icar Tours susţine că în judeţ doar trei trasee sunt şi rentabile şi atractive în acelaşi timp, polul principal fiind zona Târgu Frumos – Hârlău. Compania organizează trasee educaţionale către Ipoteşti, în judeţul Botoşani, cu oprire în Cotnari sau Hârlău, sau în judeţul Neamţ cu posibilitate de vizitare a Mănăstirii şi Castelului Familiei Sturdza din Miclăuşeni sau a Casei Memoriale „Vasile Alecsandri” din Mirceşti. Comuna Cotnari este des vizitată datorită Cetăţii „Cătălina” sau a Beciurilor Domneşti şi a combinatului de vinificaţie „Cotnari”, în timp ce punctele de atracţie din Hârlău sunt Muzeul Viei şi Vinului sau Ruinele Curţii Domneşti. Al treilea traseu, adiacent celui spre Hârlău, este prin Târgu Frumos spre Paşcani. Obiectivele cele mai interesante de văzut pe parcurs sunt vestita aşezare neolitică din Cucuteni sau Palatul lui Alexandru Ioan Cuza din Ruginoasa. „Noi am inclus aceste obiective în traseele noastre pentru că sunt cele mai importante din judeţ, însă acesta este un turism şcolar nu rural. În ceea ce priveşte turismul rural, sunt câteva pensiuni cu care lucrăm, dar numai în apropierea Iaşului. La Miroslava, Bârnova sau Tomeşti. Turismul rural ar presupune mai mult contact cu oamenii, însă în Iaşi vorbim doar despre vizite la unele obiective”, a precizat Florin Bărhălescu, directorul Icar Tours. Ca exemplu, în judeţul Botoşani poate fi vizitată Moşia „Cai de vis” unde se pot lua lecţii de echitaţie, iar turiştii pot lua un „prânz bio” în aer liber la fermă. Totuşi, în judeţ mai există obiective care pot stârni interesul turiştilor, dar care din cauza poziţionării nu pot fi incluse într-un traseu. Cele mai relevante ar putea fi Mănăstirea Hadâmbu, din comuna Mironeasa, sau Mănăstirea din Dobrovăţ.

 

 

O posibilă barcă de salvare pentru turismul rural ieşean ar putea fi fondurile europene, cu ajutorul cărora ar putea fi sporit interesul pentru desfăşurarea de activităţi turisitice în judeţ. Numai că, ultimele experienţe arată că lipsa de inspiraţie în administrarea acestora a făcut ca turismul ieşean să rămână în continuare în anonimat. Prin intermediul Măsurii 313 privind „Încurajarea activităţilor turistice” au fost declarate eligibile şase proiecte privind construirea unor centre de informare turistică, a căror utilitate nu poate fi încă bine definită. Potrivit specialiştilor în domeniu, soluţia ar fi investiţiile în reabilitarea monumentelor sau accentuarea interesului asupra agroturismului. „Eu consider că la nivelul regiunii Moldovei, Iaşul se situează pe locul 4 ca turism rural, după Suceava, Neamţ şi Bacău. O soluţie pentru a atrage turişti în Iaşi ar putea fi agroturismul, există multe persoane interesate de tradiţionalismul fiecărei regiuni, atât în ţară, dar mai ales din străinătate”, a declarat Radu Moraru, şef lucrări în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi specialist în turism rural.

 

 

În cadrul ultimei campanii de depunere proiecte pentru Măsura 313, nu a mai fost declarat eligibil niciun proiect privind construcţia de centre turistice. În schimb, au avut prioritare proiectele de construire de pensiuni agroturistice sau centre de agrement. Singurul dezavantaj este însă poziţionarea comunelor, toate fiind în jurul Iaşului, unde există capacitate de cazare, şi nu în zona oraşelor Târgu Frumos sau Hârlău, unde există principalele obiective turistice din mediul rural. Totuşi, în următoarea perioadă, vor fi ridicate pensiuni agroturistice în Cârlig (comuna Popricani), Schitu Duca, Bârnova, Miroslava, Mădârjeşti (Bălţaţi), Ciurea, Rediu sau Aroneanu, în timp ce o săteancă din Grajduri îşi va transforma locuinţa în pensiune. Totodată, în Bârnova vor fi construite trei baze sportive şi de agrement cu vestiare, terenuri de sport sau piscină, în comuna Aroneanu un centru şi un complex de piscine. În Miroslava vor mai fi ridicate alte două spaţii destinate activităţilor de recreere, în timp ce în Breazu, comuna Rediu, va fi construit un centru cu aceeaşi destinaţie.