Un proiect interesant va fi implementat în premieră în şcolile din Moldova

 

 

De cealaltă parte, prezentă la conferinţa de lansare a proiectului, şefa IŞJ a ţinut să precizeze că elevii români obţin cele mai slabe rezultate dintre cei evaluaţi prin testele PISA şi pentru că manualele după care aceştia învaţă nu pun accent pe caracterul aplicativ al cunoştinţelor transmise. „Este foarte sofisticat demersul ştiinţific din zona educaţională, pentru că tot amânăm să facem reformele curriculare pe care le dorim şi, dintr-un narcisism al profesorilor şi al comisiilor naţionale de la fiecare disciplină, se încarcă pe mai departe programa elevilor, manualele şi pregătirea pentru examen. De aici se produce, de fapt, clivajul între ceea ce oferim ca suport informaţional şi ceea ce poate să înţeleagă elevul de diferite vârste. În măsura în care se va găsi spaţiu de întâlnire între aceste două aspecte, sigur că va exista şi un succes al înţelegerii. Am constatat că testele PISA – şi trebuie să fim foarte obiectivi, să nu avem tendinţa de a idealiza alte ţări şi de a culpabiliza foarte mult sistemul românesc – sunt concepute după o anume metodă, în timp ce manualele şcolare şi abordarea şcolară este alta. Noi suntem foarte teoretizanţi în ceea ce le predăm copiilor, în general prezentăm noţiunile abstracte, fără să le contextualizăm”, a punctat Camelia Gavrilă, şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean.

 

 

Prin proiectul amintit, conştientizarea în privinţa importanţei înţelegerii a ceea ce se predă la clasă va începe cu peste 500 de profesori, din cele 6 judeţe ale regiunii Nord-Est. „Primul obiectiv al proiectului are în vedere conştientizarea profesorilor că elevii noştri nu înţeleg ce le predăm, altfel spus că elevilor le lipsesc aceste competenţe de literaţie. Orice profesor, nu doar profesorul de limba română, trebuie să fie conştient că predarea lui înseamnă, pe de o parte, transmiterea unor cunoştinţe de specialitate, dar nu doar atât, ci el trebuie să se asigure că elevul a înţeles. Deci, în momentul în care predau, trebuie să existe învăţare. Dacă nu există învăţare, degeaba am fost în faţa copiilor. Asta este realitatea, chiar dacă e cruntă, dureroasă şi poate că nu ne place”, a subliniat Liliana Romaniuc, manager al proiectului. Cu scopul de a îmbunătăţi predarea profesorilor astfel încât elevii să înveţe, în 60 de şcoli din regiunea Moldovei vor fi implementate, pe parcursul a aproape 4 ani, strategii şi metode verificate deja în SUA, Germania şi Norvegia. Doi dintre specialiştii care vor oferi consultanţă pe durata derulării proiectului au şi participat la conferinţa de lansare a acestuia: William Brozo, profesor de literaţie la „George Manson” University, şi Christine Garbe, profesor la Universitatea din Köln. Cea din urmă a semnalat că în şcolile româneşti este necesară o schimbare radicală a modului de desfăşurare a orelor, astfel încât elevii să acumuleze mai ales cunoştinţe care le vor rămâne şi le vor fi utile pe tot parcursul vieţii. (Loredana OPREA)