Universităţile rămân cu banii necheltuiţi anii trecuţi în vistierie

Univeristăţile ieşene se află, de la începutul anului, într-un blocaj. Con­form Legii bugetului de stat pe 2013, acestea nu mai au dreptul să se folosească de fondurile rămase din anii anteriori pe diferite ramuri bugetare. Practic, rămân cu bani în vistierie pe care nu îi mai pot folosi, având la dispoziţie exclusiv sumele puse la dispoziţie de către minister pe anul fiscal în curs. Bugetul unei universităţi este alcătuit din mai multe ramuri, mai multe bugete, mai mici, destinate exclusiv unui singur scop. Astfel, există veniturile proprii de la activitatea de bază, veniturile de la cămine-cantine, din activitatea economică şi microproducţii, ramura de burse, de investiţii, de burse, de subvenţionare a transportului în comun sau de sa­larizare. În contractul instituţional care este semnat pe fiecare an fiscal în parte, o instituţie de învăţământ superior primeşte fonduri destinate exclusiv fiecărei ramuri în parte, iar mutarea acestora dintr-o parte în alta fără un accept în prealabil al Ministerului Fi­nanţelor Publice poate duce la acuzaţii de deturnare de fonduri.

Trucuri bugetare

Prin urmare, în anul 2012, universităţile au fost nevoite să se limiteze doar la sumele venite de la minister, fără a mai putea lua din solduri rămase, pe aceleaşi ramuri, din anii precedenţi. De aceea, în acest moment, instituţiile de învăţământ au probleme cu sem­narea contractului cu RATP-ul şi acordarea abonamentelor pentru studenţii bugetaţi. Cazuri concrete avem atât în ceea ce priveşte Universitatea „Ale­xandru Ioan Cuza“, cât şi Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“. Dacă UAIC a folosit un truc bugetar, prin eliberarea abonamentelor doar în luna noiembrie şi întârzierea instituţională a unei facturi din partea RATP-ului până în luna decembrie, ca să poată fi plătită în noul an fiscal, UMF negociază acum abonamente pe mai puţine linii, dar care pot fi oferite la toţi studenţii. Totul rezumându-se la soldurile blocate, UAIC având doar pentru subvenţionarea transportului în comun 400.000 de lei pe care nu poate să îi folosească.

Investiţii fără garanţie

Un alt caz în care se observă în­gheţarea bugetului instituţiilor de învăţământ superior se poate observa tot la UAIC. După ce au realizat un studiu de fezabilitate privind reabi­litarea şi renovarea căminului aferent studenţilor de la Teologie, de lângă Mi­tropolie, conducerea universităţii a decis, cu acordul ministerului, alocarea a aproximativ 2,5 milioane de lei pentru demararea lucrărilor. Însă, deşi licitaţiile au fost desfăşurate şi lucrările au început, soldurile fiind blocate universitatea nu mai poate continua lucrările nici dacă ar investi în întregime suma venită anul acesta pe ramura de investiţii prin contractul instituţional. O situaţie similară şi ironică întâlnim şi la UMF. Universitatea ieşeană cu cel mai mare buget venit din finanţare proprie, una dintre cele şase instituţii de învăţământ superior care termină anul fiscal pe plus, reuşind să „pună bani deoparte“, nu poate plăti abonamente RATP pentru toţi studenţii pentru că nu are suficienţi bani repartizaţi pe ramura de subvenţionare a transportului public. Şi nici nu poate lua din alte ramuri fără a fi considerat deturnare de fonduri. Însă UMF mai este pusă într-o situaţie similară. Pentru unul dintre cele 20 de proiecte pe care conducerea universităţii le-a anunţat la începutul anului ca fiind realizabile până în 2020, din fonduri proprii, există riscul să nu se poată realiza. Universitatea vrea să liciteze pentru cumpărarea Comple­xului „Arena Tătăraşi“, unde speră că va putea realiza locuri de cazare pentru aproximativ 1.000 de studenţi, maste­ranzi şi doctoranzi, însă aşteaptă o de­rogare de la Ministerul Finanţelor Publice în vederea accesării fondurilor alocate în anii anteriori, pe investiţii, cât şi permisiunea de a folosi veniturile proprii pentru a realiza o astfel de investiţie.

Întâlnire cu Ponta, fără succes

Iar reprezentanţii sindicatelor din învăţământul superior au sesizat această situaţie şi s-au întâlnit pe 30 septembrie, la Palatul Victoria, membri din Alma Mater, Anton Hadăr şi Răz­van Constantin Bobulescu, cu premierul Victor Ponta, miniştrii Mihnea Costoiu, Remus Pricopie şi un re­prezentant al Ministerului de Finanţe Publice. „Ziarul de Iaşi“ a aflat din sur­se care au participat la întâlnirea respectivă că pe ordinea de zi a fost şi deblocarea soldurilor din anii precedenţi. Însă succesul întâlnirii a fost doar parţial, fiind deblocate doar ramurile pentru plăţi de salarii şi proiecte europene, cât şi creşterea finanţării de bază pentru a se putea plăti salariile pe ultimele luni din 2013 (ţinând cont de rectificarea care a întregit cele 25 de procente la toţi bugetarii). Dar restul soldurilor nu au fost deblocate. În ceea ce priveşte anul viitor fiscal, universităţile au primit asigurări din mediul politic că soldurile vor fi deblocate. În caz contrar primele efecte se vor vedea la proiectele de investiţii începute ale căror lucrări deja efectuate se vor degrada şi a bugetelor pentru burse şi subvenţionarea transportului în comun, care vor fi semnificativ mai mici decât în anii anteriori.