Pledoarie pentru constructiile din lut (II)

In Romania, arhitectura din lut este practicata inca doar la tara motivata de costurile scazute de procurare a materialului. Aici efectele benefice exista dar nu se constientizeaza calitatea climatului de locuire.

Casa portarului de la cladirea administratiei conacului familiei Carp se transforma intr-o cladire

Exista variate tehnici de executie, fiecare avind atit avantaje cit si dezavantaje insa pentru majoritatea tehnicilor traditionale este nevoie sa se investeasca foarte mult timp in manopera. Folosind astazi lutul, tendinta nu este de a reinvia un mestesug ci de a beneficia de calitatile unice ale materialului „lut".

„In Romania, din cauza fortei de munca inca relativ ieftine, metoda traditionala implica costuri de realizare mai scazute. Aceasta situatie probabil ca se va schimba an urmatorii 5 ani", a declarat arhitectul Klaus Birhler. Cea mai mare retinere in tara la noi este in ceea ce priveste conceperea unei case din lut pe motivele ca „nu tine", „nu rezista la apa" sau „imi este rusine sa locuiesc intr-o astfel de constructie".

Klaus Birhler povesteste ca, la Wels, s-a prezentat o casa din lut cu virsta de 800 de ani, deci argumentul „nu tine" este conditionat de tehnica de construire. Insa este esentiala si amplasarea cladirii in teren. Inundatiile din tara, care au „topit" casele din chirpici, in general s-a datorat faptului ca au fost edificate pe terenuri inundabile. Autoritatile locale au datoria de a nu emite autorizatii de constructie pe terenurile indundabile pentru nici un fel de constructie.

Casa puilor devine Casa compagnon-ului

Din pacate inca nu exista o companie specializata in tehnici de constructie din lut. In anii ‘50 a fost intocmit de catre Ministerul Constructiilor un indrumator pentru tehnici de lut care este si astazi valabil: „Indrumator privind executarea lucrarilor de constructii din paminturi argiloase stabilizate". In scurt timp, el va putea fi descarcat de pe site-ul unicei organizatii din Romania pentru promovarea tehnicilor de constructii din lut si cu lut Arhiterra, www.arhiterra.ro.

Astazi, grupul uneste diferite initiative private de experiment in jurul temei lutului, astfel incit toti cei interesati de a beneficia de experimentele deja facute sa poate avea acces. In acest sens, se organizeaza si prezentari in libraria Carturesti dar deocamdata doar in Bucuresti.

Una din taberele pentru constructii experimentale cu lut s-a organizat anul acesta in perioada 6-14 iulie la Tibanesti. Scopul workshop-ului a fost de a cauta solutiile cele mai ieftine si cu impact minim asupra mediului. Participantii workshop-ului au fost 10 studenti ai Facultatii de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu", doi sociologi, un jurnalist, 6 arhitecti si 8 muncitori.

„Folosind o presa descoperita intr-un sat din Moldova s-au realizat caramizi. Presa este manuala, actionata de trei persoane si poate produce pina la 700 caramizi pe zi. Pretul pe caramida, considerind manopera si transportul lutului se ridica la 0,4 lei bucata. Pentru a evita fisurile pe suprafata tencuielii, s-a folosit tifon pentru armare, profitind si de faptul ca in localitate se afla o tesatorie de tifon", a continuat specialistul in arhitectura.

Casa portarului devine un obiect al satului cu adapost pentru povesti

Cea care odata a fost casa portarului de la cladirea administratiei conacului familiei Carp se transforma in mod miraculos in ceva cu caracter util pentru cei din sat. Astfel se ofera satenilor un loc de odihna si povesti cu doua bancute sub un arc, care va fi alipit vechii case a portarului.

Casa puilor devine Casa compagnon-ului

Un compagnon este o calfa specializata pe diverse meserii manuale cum ar fi fierarie sau dulgherie, care care timp de 3 ani si o zi calatoreste in lume oferind serviciile sale comunitatii iar cei din comunitate au obligatia de a-i oferi intretinere. La Tibanesti sint foarte mari sansele sa ajunga un fierar din Franta, care va fi cazat in fostul cotet de pui, astazi fiind o unitate de locuit minimala.

La ambele constructii experimentale urmeaza sa se conceapa si sa se racordeze la surse de energie regenerabile independente de retelele comunale. Termoizolatia polatelor si planseelor consta in aplicarea saltelelor din lina nespalata, netratata si invelite in tifon.