Prof.dr. Catalina Arsenescu Georgescu, sefa Clinicii de Cardiologie Medicala din cadrul Institutului de Cardiologie Iasi:

„Termenul de stimulator cardiac este sinonim cu cel de pacemaker. Stimulatorul cardiac este alcatuit dintr-un generator de impulsuri electrice conectat la unul sau doi electrozi conductori introdusi pe cale venoasa in cavitatile cardiace sau pe suprafata exterioara a inimii. Atunci cind generatorul ramine in afara corpului pacientului, se realizeaza o cardiostimulare temporara. Aceasta este indicata in acele situatii in care se presupune ca tahicardia simptomatica tratata prin electrostimulare va inceta spontan.

De exemplu, cind aceasta se impune ca masura de urgenta preliminara instalarii unei electrostimulari permanente. In situatia unei cardiostimulari permanente, generatorul de impulsuri este pozitionat intr-un buzunar subcutanat (sub piele). Impulsurile electrice emise de acesta sint conduse la inima fie prin intermediul unor catetere introduse pe cale endovenoasa pina in cavitatile drepte ale inimii, fie prin electrozi epicardici implantati in miocard.

Un pacemaker este capabil sa-si intrerupa activitatea in prezenta unui ritm cardiac spontan, evitind astfel competetia intre activitatea cardiaca spontana si activitatea cardiaca initiata de catre generatorul de impulsuri. Practic in cazul unui bolnav cu stimulator cardiac, pacemaker-ul intervine atunci cind este nevoie si prin socuri electrice asigura frecventa cardiaca asemanatoare cu cea normala.

Cum decurge tehnica de implantare

Deoarece nu ati specificat problemele cardiace ale mamei, cred ca trebuie mentionate cele mai frecvente indicatii ale cardiostimularii electrice permanente. Acestea sint reprezentate de catre urmatoarele afectiuni: blocurile atrioventriculare cistigate sau congenitale, fibrilatia atriala permanenta cu ritm lent, pacienti cu bradiaritmie sinusala, sindromul de hipersensibilitate a sinusului carotidian.

Scopul terapiei este ameliorarea calitatii vietii si prelungirea duratei acesteia. In ceea ce priveste implantarea, aceasta nu trebuie sa sperie bolnavul. Tehnica de implantare dureaza in situatia normala 15 sau maxim 30 de minute. Ea presupune urmatorii pasi: se face o incizie in zona toracica, se descopera o cale venoasa dupa care se introduc pe cale venoasa electrozii de stimulare.

Subcutanat (sub piele) unde s-a facut incizia, se introduce aparatul respectiv – generatorul de impulsuri – care are bateria cu durata variabila. Acesta este cit o bricheta. Dupa ce s-a inchis plaga, nu se observa ca pacientul are stimulator cardiac.

Spitalizare

Pacientul care se adreseaza Clincii de Cardiologie Medicala din cadrul Institului de Cardiologie Iasi pentru implantarea unui pacemaker – in conditiile in care sintem anuntati dinainte de catre medicul de familie sau specialistul care il trimite – poate beneficia de implantarea unui stimulator cardiac chiar si intr-o ora de cind ajunge la noi. Daca nu am fost anuntati, pacientul trebuie mai intii evaluat, trebuie stabilit un diagnostic corect si tipul de pacemaker care este necesar.

Astfel, un pacient care necesita implantarea unui stimulator cardiac, in cel mult patru zile se poate externa. Dupa o astfel de interventie regimul de viata este aproape normal. Calitatea vietii sporeste mult dupa implantare si bineinteles si speranta de viata. Singura mare grija este ca pacientul sa se fereasca de expunerea in cimpuri electromagnetice care presupune o dereglare a pacemaker-ului. In rest, nu exista restrictii ca mod si stil de viata.

Complicatii

Aceasta tehnica presupune si riscul aparitiei unor complicatii care pot fi rezolvate de catre medicul care a practicat inerventia. Complicatiile cele mai frecvente sint pneumotorax, hematom al buzunarului pacemaker-ului, infectia buzunarului, eroziunea buzunarului, migrarea electrodului, endocardita cu vegetatie pe electrozii de pacemaker. Aceste complicatii sint insa rare. Ele apar in cel mult 1-2% din cazuri. Asa cum am precizat, ele pot fi rezolvate de medicul ce a realizat tehnica de implantare. In ceea ce priveste virsta, nu exista restricttii in acest sens.

Am pus stimulator cardiac si la persoane de 90 de ani. De asemenea, el nu este contraindicat nici la persoanele cu afectiuni cardiace care au si alte boli asociate. Am implantat stimulatori la pacienti cu diferite comorbiditati: cei care fac dializa, persoane care au suferit inainte interventii chirurgicale cardiace, etc. Si subliniez inca o data: nici intr-un caz virsta nu reprezinta contraindicatii.

Pacemaker-ul si implantarea acestuia sint gratuite

Exista mai multe tipuri de stimulatoare. Stimulatorul cardiac care asigura doar rezolvarea problemei de frecventa cardiaca, costa minimum 400 de euro. Daca stimulatorul are si alte calitati atunci preturile urca la 800 de euro si poate sa ajunga pina la 1000 de euro.

In situatia in care se pune problema unui defibrilator implantabil se ajunge la 5.000-7.000 de euro. Iar daca se face combinatia unui defribilator si resincronizare se poate ajunge in jur de 15.000 de euro. Pacemaker-ii sint platiti de catre Ministerul Sanatatii existind fonduri separate utilizate numai pentru stimulatoarele cardiace.

La Clinica de Cardiologie Medicala din cadrul Institului de Cardiologie Iasi care deserveste toata Moldova, atit aparatul cit si implantarea pacemaker-ului sint gratuite. Pina la ora actuala nici un pacient care a ajuns la noi nu a platit vreodata pacemaker-ul. Si nici nu exista liste de asteptare. In privinta celorlalte proceduri cum ar fi implantarea unui defibrillator, preturile depasesc capacitatea de asigurare a pacientilor. Atunci, cind se pune problema unor astfel de aparate, familia trebuie sa suporte costurile care asa cum am mentionat mai sus, pot ajunge si pina la 15.000 de euro“.

 Primii stimulatori cardiaci au fost implantati la Iasi in 1980

„Primii stimulatori cardiaci au fost implantati in Iasi de catre prof. dr. George Georgescu in anul 1980 care a format apoi mai multi specialisti in aceasta directie. In timp tehnicile au progresat de la cardiostimulare electrica permanenta la defibrilatorul implantabil care asigura atit peacing-ul cit si capacitatea de a intrerupe aritmii cu risc vital si emitere de socuri electrice interne.

La Iasi aceasta noua tehnica s-a aplicat pe data de 8 iulie 2006, cind am marcat 10 ani de la infiintarea Clinicii de Cardiologie Medicala din cadrul Centrului de Cardiologie Iasi. Mai mult, implantarea unui defribilator se poate coordona cu resincronizarea cardiaca. Aceasta metoda este recomandata la pacienti cu insuficienta cardiaca grava si cu tulburari de contractilitate a ventriculului sting.

Tehnica a fost practicata in premiera la Iasi cu aceeasi ocazie jubiliara“, a declarat prof. dr. Catalina Arsenescu Georgescu. 

Pacemaker-ii se pot recupera si se pot reutiliza

Un astfel de stimulator are o durata de „viata“ intre 5-7 si chiar 10 ani. Ele au capacitatea de programare a parametrilor de functionare. Daca aceasta programare este facuta in modalitatea optima de consum minim al bateriei atunci si durata de viata a aparatului este mai mare.

Exista situatii – cel mai adesea – in care aparatul sta in asteptare. El intervine doar cind apare un moment critic si emitind socuri electrice asigura frecventa cardiaca asemanatoare cu cea normala.

„As vrea insa sa precizez un lucru. Exista o practica internationala: acesti pacemaker-i se pot recupera si prin sterilizare perfecta se pot reutiliza. Pacientii care necesita pacemaker-i sint in general de virsta a treia. In aceste conditii este firesc sa se puna problema recuperarii acestor aparate in cazul decesului unui pacient care a avut pacemaker. Astfel incit in protocolul semnat de pacient este mentionat acest lucru. Si nu trebuie sa se supere nimeni pnetru ca ar fi pacat ca de acel aparat sa nu beneficieze altcineva“, explica prof. dr. Catalina Arsenescu Georgescu.