4.300 euro/luna, venit de bugetar

 Aproximativ 100 de cercetatori din oras cistiga peste 1.500 de euro net pe luna. Nu putini iau chiar si 2.000 de euro, desi ies negativ la evaluarea activitatii. Altii muncesc insa si cite 14 ore pe zi. Tinerii au ramas cu salarii de 200-300 de euro.

Salariile s-au triplat 

Evolutia cercetarii romanesti de la baza piramidei bugetare catre virful acesteia s-a produs in acest an, pe parcursul a doar citeva luni. Primul pas a fost facut in luna mai, cind Ministerul Finantelor a decis sa creasca salariile cercetatorilor stiintifici pina la nivelul celor obtinute de cadrele didactice universitare. Astfel, intr-o singura luna, cercetatorii stiintifici cu gradele I si II (CSI si CSII) au trecut de la un salariu lunar de 2.000 de lei la unul de 5.000-6.000 lei.

Citeva luni mai tirziu, in toamna acestui an, Autoritatea Nationala pentru Cercetarea Stiintifica a mai pregatit o surpriza cercetatorilor prin lansarea Planului National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare II (PNCDI II), care promitea salarii de pina la 4.300 de euro pe luna.

„Am ridicat plafonul salarial pentru asistenti sau doctoranzi la 1.900 de euro pe luna, fata de 500 cit aveau pina acum. Prin lege, cercetatorii romani erau limitati si nu puteau sa cistige mai mult de 1.500 de euro. Acum vor putea avea 4.300 de euro brut", spunea presedintele ANCS, Anton Anton, la lansarea PNCDI II.

Declaratia sa este insa doar partial adevarata, intrucit tinerii din cercetare sint in continuare dezavantajati. Doar teoretic ei ar putea atinge maximul de 1.900 de euro prin participarea la granturi, caci practic acest lucru nu se intimpla.

La „Petru Poni", masuri de austeritate

Cercetatorii cu grade superioare stirnesc acum invidia colegilor din sistemul bugetar dupa ce ani la rind s-au plins de statutul lor umilitor. La Institutul de Chimie Macromoleculara „Petru Poni", cel mai bine cotat institut de cercetare pe plan national, un CS I, cistiga lunar intre 6.000-7.000 lei.

„Eu, cu trei proiecte de cercetare nationale si doua europene, cu o munca de 14 ore pe zi, am un salariu lunar net de 6.400 lei pe luna", sustine Valeria Harabagiu, director adjunct al Institutului.

Cu acelasi randament si grad stiintific, in alte institute se poate cistiga si mai mult. „Noi am hotarit ca din fiecare proiect de cercetare cistigat, sa folosim doar 10% pentru recompensarea persoanelor care lucreaza la acel proiect. Este o regula interna, pe care am adoptat-o pentru ca am preferat sa investim mai multi bani in aparatura si materiale. In plus, nu toate proiectele au buget de salarii", a precizat prof.dr. Bogdan Simionescu, directorul Institutului „Petru Poni".

Situat pe locul doi la nivel national in ceea ce priveste rezultatele cercetarii stiintifice, Institutul cu 110 cercetatori si 54 de doctoranzi are in desfasurare 92 de proiecte de cercetare, care aduc anual venituri de 5 milioane de lei.

La „Philippide" jumatate din angajati cistiga peste 1.500 euro lunar

Campion la proiecte, Institutul „Petre Poni" este insa depasit la lefuri de alte institutii care nu adoptat regula investirii banilor din proiecte in infrastructura.

„La institutul nostru un CS I are un salariu lunar de 2.000 de euro net. Daca mai are si proiecte de cercetare cistigate, ajunge la 4,300 de euro brut", sustine prof.dr. Dan Galea, directorul Institutului de Informatica Teoretica, unde, la 37 de angajati, sint in desfasurare cinci proiecte de cercetare.

Un numar similar de proiecte are si Institutul de Filologie Romana „Al.Philippide", cu 42 de cercetatori, din care 18 au gradul I. Practic, aproape jumatate din personalul institutului are un venit lunar ce depaseste 1.500 de euro. „La ora actuala, un CS I la noi in institut are lunar 5.000 de lei in mina. Cei mai multi sint implicati in proiecte si scriu articole de specialitate", sustine prof.dr. Dan Manuca, directorul Institutului.

O situatie asemanatoare este si la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol", unde din 25 de cercetatori noua au gradul I si salarii aferente.

Cercetatori fara cercetare cu 2.000 euro

Echivalarea salariilor din cercetare cu cele din invatamintul superior a permis imbunatatirea conditiei cercetatorilor dar, in absenta unui sistem riguros de evaluare a performantelor si in conditiile mentinerii contractelor de angajare pe viata, s-au creat si unele anomalii: prezenta unor salarii mari fara acoperire in planul rezultatelor stiintifice.

In fiecare institut, sint cercetatori cu grade superioare care, fara sa publice si fara sa aiba o activitate de cercetare propriu-zisa, cistiga de la 1.500 de euro la 2.000 euro lunar. „Avem citiva CS I care au venit lunar de 3.500-4.000 lei. Asta chiar daca evaluarea anuala nu le-a fost favorabila. Este o grila minima de salarizare ce trebuie respectata. Nu poti sa le dai mai putin, pentru ca nu ne da voie legea", a spus Bogdan Simionescu.

Si Dan Galea confirma ca, indiferent de rezultate, un CS I are 2.000 de euro pe luna asigurati. Iar regula e valabila la toate institutele de cercetare din Iasi.

Tinerii au ramas cu salarii umilitoare

O alta anomalie a noului sistem de salarizare in cercetare este discrepanta mare dintre salariile cercetatorilor tineri si ale celor cu grade superioare. Practic, dezechilibrul existent in universitati intre preparatorii si asistentii muritori de foame pe de o parte, conferentiarii si profesorii prosperi de cealalta parte, s-a transferat acum si asupra institutelor.

Asistentii de cercetare si cercetatorii fara grade stiintifice sint de doua ori dezavantajati. In primul rind, locul in ierarhie ii mentine la o grila de salarizare foarte mica, iar in al doilea rind, le restringe accesul la proiecte de mare anvergura bine platite. Nu trebuie omis nici faptul ca promovarea tinerilor la grade superioare e blocata in toate institutele Academiei si conditionata de pensionarea celor virstnici, iar acestia din urma solicita prelungirea in activitate, nerenuntind la salariile extrem de tentante.

„Cei mai dezavantajati sint cei tineri, asistentii si debutantii, care abia obtin 700-800 de lei pe luna dupa doi ani vechime. Cu articole si participare la proiecte pot ajunge la 1.100 lei, dar chiar si asa cei mai multi sint descurajati de salarii si prefera sa renunte la cercetare", sustine directorul de la „A. Philippide", prof.dr. Dan Manuca.

Situatia nu este mai buna nici in cazul celor de „Petru Poni", unde cei mai activi dintre tineri abia ajung la un salariu de 500 de euro. „Tinerii o duc foarte prost, chiar si dupa marire si echivalare. Un asistent de cercetare are doar 1.000 de lei, iar daca se implica in mai multe proiecte si munceste de dimineata si pina seara in fiecare zi abia ajunge la 500 de euro. Noi am incercat sa ii ajutam si ii mai integram in proiectele noastre, platindu-i din finantarea pe proiect", spune si Valeria Harabagiu.

Cei mai fericiti dintre tinerii cercetatori sint cei de la Institutul de Informatica Teoretica, care lunar obtin un salariu de 800 de euro net. Chiar si asa, conducerile institutelor de cercetare recunosc ca salarizarea extrem de proasta asigurata debutantilor ii alunga pe tinerii promitatori din cercetare.