„Daca vorbeau urit despre Ceausescu erau executati”

Nu s-au nascut in perioada comunista, dar au ajuns sa o cunoasca prin intermediul experientelor de viata traite de bunici, parinti si alte rude. In timp ce pentru ei Revolutia se rezuma la un eveniment tragic, care a inceput la Timisoara pe 17 decembrie in 1989, in urma caruia au murit multi oameni, stiu sa ofere insa detalii despre restrictiile si dificultatile cu care se confruntau oamenii in timpul dictaturii lui Nicolae Ceausescu. Cozi kilometrice la alimentare, mincare pe cartela cu ratia, frica de a fi turnat oricind la Securitate, prefacatoria alcatuiesc doar o frintura din imaginea pe care si-au format-o elevii de gimnaziu si de liceu despre comunism, pornind de la amintirile povestite in familie.

"Ziarul de Iasi" va prezinta astazi, cind se implinesc 21 de ani de la Revolutia din 1989, un scurt tablou despre regimul comunist si despre Ceausescu, asa cum l-au zugravit citiva elevi de la "Negruzzi", "Ibraileanu" si "Alecsandri". Nici unul dintre ei nu considera ca tot ce tine de comunism trebuie dat uitarii sau aruncat la gunoi si au convingerea ca unele lucruri de atunci ar putea produce schimbari in bine in prezent.

Pancarte cu lozinci despre Partidul Comunist

"Stiu ca strabunicii mei erau chiaburi in Vaslui, aveau livezi, multe animale, vita de vie nobila, o casa boiereasca foarte mare, iar comunistii le-au luat totul, au ramas doar cu hainele de pe ei", a inceput sa povesteasca Ecaterina Ursache, eleva in clasa a VIII-a la Colegiul "C. Negruzzi", incercind sa isi faca ordine in ginduri. Isi aminteste, de asemenea, ca tot comunistii i-au rapit libertatea de exprimare unui unchi de-al bunicii ei, care studiase artele plastice in Lichtenstein. "Cind s-a intors in tara, in loc sa realizeze lucrari de arta, a trebuit sa faca pancarte cu lozinci despre Partidul Comunist", a spus Ecaterina.

Aproape fiecare membru al familiei i-a impartasit adolescentei de 15 ani cite o amintire din acea perioada. Bunica i-a povestit despre romanul ei preferat din adolescenta, "Elevul Dima dintr-a saptea", interzis din cauza ca avea si citeva parti "mai deocheate" despre viata intima,  tatal, despre prima pereche de blugi purtata pe cind era licean, iar mama- despre cum trebuia sa stea la coada pentru lapte praf. "Ceea ce mi-au povestit mi se pare desprins din alte vremuri", a marturisit Ecaterina.

"Intr-un fel nu era rau"

Pentru Stefan Bosianu, de asemenea elev in clasa a VIII-a la "Negruzzi", cel mai mare rau din perioada comunista a fost Securitatea. "Bunicul meu, care in prezent lucreaza la Garda Financiara, mi-a povestit ca a gasit microfoane in televizor. Totul se asculta atunci si mi se pare foarte grav faptul ca erai constrins sa iti tradezi chiar si prietenii. Stiind ca multi nu au turnat la Securitate de bunavoie, ci ca sa isi protejeze familia, nu cred ca aceia care au fost colaboratori ar trebui sa fie inchisi", a explicat Stefan.

Frica de a fi ascultati si piriti de catre cei care colaborau cu Securitatea exista si printre elevi. "Eu stiu ca elevii trebuiau sa il aclame pe Ceausescu, iar la scoala nu puteau sa spuna vreun cuvint urit despre el. Daca faceau asta, erau executati", a spus pe un ton grav Alexandru Marcu, elev in clasa a VIII-a la Liceul "G. Ibraileanu".

Intrebat de reporterii "Ziarului de Iasi" la ce s-a referit cind a precizat ca cei care ar fi spus ceva de rau despre dictator puteau fi executati, Alexandru a venit cu urmatoarea explicatie: "in cel mai rau caz erau omoriti".

Despre corvezile la care erau supusi elevii in comunism a aflat si Magdalena Roca, eleva in clasa a IX-a la Liceul "V. Alecsandri". "Mama mi-a povestit ca atunci cind era eleva lua bataie daca nu avea panglica pe cap sau daca sarafanul nu era pina sub genunchi. Era obligata sa poarte uniforma. Intr-un fel nu era rau, fiindca nu trebuia sa mai stea dimineata sa se gindeasca cu ce sa se mai imbrace la scoala", a povestit Magdalena.

Batrinii inca au poza lui Ceausescu pe perete

Cu toate acestea, copilaria si adolescenta de atunci li se par elevilor din prezent mai frumoase. "Am revazut de curind filmul «Liceenii» si mi-am dat seama ca stiau sa se distreze, sa-si traiasca adolescenta. Acum cea mai mare problema cu care ne confruntam noi, tinerii, este superficialitatea", a atras atentia Andreea Rusu, eleva in clasa a XI-a la "Negruzzi". "Copiii si tinerii petreceau mai mult timp in natura, acum totul e supertehnologizat. Calculatoarele, telefoanele si masinile fac superficiala generatia noastra", a adaugat Ecaterina Ursache.

Pe "tatuca", cum ii spuneau bunicii lor, il stiu doar din fotografii si din inregistrarile de la televizor. "Din fotografii – la mine in Raducaneni sint si acum batrini care mai au poza cu el pe perete -, mi se pare o persoana dura. Cind ma uit la chipul lui ma sperii", a marturisit Magdalena Roca. "Sa devii din cizmar conducator de tara inseamna ceva. Sa nu uitam ca el este cel care a dezvoltat industria si infrastructura, acum citiva kilometri de autostrada se construiesc in 5 ani", a incercat sa il puna intr-o lumina pozitiva Stefan Bosianu. "Faptul ca toata lumea avea loc de munca si casa, ca fiecare avea locul sau in societate si isi cunostea limitele este un alt lucru bun", a completat Cornelia Constantin, eleva in clasa a XI-a la "Negruzzi".

"Cu siguranta a fost un personaj marcant pentru istoria noastra", a concluzionat Ecaterina Ursache. Desi sint constienti ca regimul comunist a produs multe rani, sustin ca in ultimul timp ii aud tot mai des pe cei din jurul lor spunind ca "era mai bine atunci". "E trist ca tot mai multi se gindesc sa plece in strainatate, pentru a-si face un viitor. Nimeni nu se gindeste insa ca poate lucrurile ar sta altfel daca fiecare in parte ar face cite un simburel pentru a schimba in bine tara noastra, care e frumoasa, are suficiente valori, dar care, din pacate, e prost condusa", a punctat Ecaterina.

––

Mortii ieseni in Revolutie vor fi comemorati astazi

Prefectul Dragomir Tomaseschi participa astazi la manifestarile dedicate aniversarii "Zilei Victoriei Revolutiei din Decembrie 1989". "Cu aceasta ocazie, incepind cu ora 10, va avea loc ceremonialul militar si religios la Monumentul «Crucea Eroilor Neamului» situat pe esplanada din fata Palatului Culturii Iasi", se arata intr-un comunicat remis de reprezentantii Prefecturii Iasi.

Manifestarile cuprind instalarea Garzii de Onoare, intonarea Imnului National al Romaniei, alocutiuni ale autoritatilor publice, oficierea serviciului religios, depuneri de coroane si defilarea garzii de onoare. Pe linga prefect, vor fi prezenti la Palatul Culturii si presedintele Consiliului Judetean Iasi, primarul Municipiului Iasi si reprezentanti ai Asociatiei "22 Decembrie 1989" Iasi.