Ministerul Culturii aloca preferential bani pentru publicarea cartilor

duminică, 07 septembrie 2003, 23:00
3 MIN
 Ministerul Culturii aloca preferential bani pentru publicarea cartilor

Publicarea unei carti in Bacau a devenit o problema aproape
insurmontabila. Reprezentantii editurilor locale sint de parere ca
subventionarea din partea Ministerului se face preferential, la
nivelul institutiei din Bucuresti existind un algoritm complicat pe
care cei de la minister il tine secret. „Ministerul Culturii este un
labirint in care te poti pierde”, sustine Ion Danila, patronul editurii
„Egal” din Bacau. „Exista idei care ar trebui sa-i intereseze pe cei
de la Ministerul Culturii. Este vorba de tezaurul national. Spre
exemplu, noi avem o lucrarea care a fost adusa de fosta Editura
Minerva cu «bun de tipar», la Tipografia «Bacovia» din Bacau.
Cartea este semnata de Titus Hotnog, un scriitor interbelic, insa
din lipsa de bani ea nu a mai fost tiparita. O alta lucrare inedita
care ar putea fi tiparita este semnata de G. M. Cantacuzino, dar
din nou nu avem fonduri”, ne-a declarat Ion Danila. In aceste
conditii, desi poseda manuscrise de interes national, editurile din
provincie au sanse minime sa beneficieze de „privilegiile” altor
„maestri ai tipariturilor” din Bucuresti sau alte orase. „Tiparim carti
numai pe baza unor fantastice eforturi proprii, binenteles in tiraje
minime”, a precizat patronul editurii „Egal”. In atare situatie,
scriitorilor dornici sa-si vada tiparite cartile nu le ramine decit sa-si
caute sponsori ori sa scoata bani din buzunar.
Este lesne pentru oricine ca, desi aparitia unui nou volum in librarii
constituie o sarbatoare cel putin pentru autor, drumul parcurs pina
la editare nu este deloc usor. Principala grija a unui scriitor este, in
primul rind, sa poata gasi bani pentru a-si tipari cartea, aprecierile
si valoarea creatiei raminind, ulterior, in seama criticilor si a
posteritatii. Cum interesul pentru carte scade pe zi ce trece,
scriitorii isi pun mai mult baza pe fonduri primite gratie unor
sponsori generosi, interesati mai mult sau mai putin de fenomenul
cultural. „Dupa 1989, eu nu am cerut bani de la Ministerul Culturii
pentru ca se dadeau cu mare greutate. Toate cartile le-am scos cu
ajutorul unor sponsorizari sau cu fonduri proprii. Pe de alta parte,
aceasta idee, a tiparirii de carti cu fonduri de la Ministerul Culturii,
tine de o anumita nostalgie. Ar trebui ca Ministerul Culturii sa
fotografieze peisajul cultural al tarii si sa gaseasca resurse pentru
editarea unor carti care sa merite. Cit priveste orientarea acestor
bani, sigur capitala este cea care atrage mai multe fonduri, dar
scriitorii trebuie sa-si ia destinul in miinile lor”, ne-a declarat poetul
Calistrat Costin. Punctul acesta de vedere este impartasit si de
criticul literar Constantin Calin, ale carui carti au vazut lumina
tiparului cu alte fonduri decit cele primite din partea Ministerului
Culturii. „Pentru mine, chestiunea fondurilor de la Ministerul
Culturii este destul de misterioasa. Nu am apelat la minister si nu
cunosc prea bine procedura pentru obtinerea banilor. Cred, insa,
ca traseul este destul de dificil. Ori in conditiile in care ai un
manuscris pregatit de tipar, simti o anumita urgenta de a-l oferi
publicului interesat. Toate cartile pe care le-am scos pina acum s-
au bazat pe sponsorizari si, nu de putine ori, am apelat la
Organizatia pentru Cultura si Literatura Romana din Bucovina. La
Ministerul Culturii, daca nu e cineva care sa cunoasca bine
culoarele institutiei, multe dintre intentiile editorilor ramin
neinregistrate”, ne-a spus criticul literar Constantin Calin.
In contradictie cu ce spun unii scriitori, Constantin Donea,
directorul Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu
Cultural National Bacau, afirma ca o carte poate vedea foarte rapid
lumina tiparului. „Ministerul sprijina editarea de carti prin editurile
care se inscriu anual intr-o licitatie. Acolo, editurile prezinta
volumele pe care vor sa le editeze, iar comisia aproba sau nu. In
general, subventionarea se face in functie de teme, existind o
serie de teme prioritare, precum clasicii, contemporanii, literatura
pentru copii etc”, ne-a declarat Constantin Donea. Lucrurile par la
fel de simple si pentru dramaturgul Viorel Savin, secretarul filialei
Bacau a Uniunii Scriitorilor din Romania. „Cei care au carti
valoroase sint admisi de Ministerul Culturii. Personal, editurile mi-
au scos carti fara a-mi cere bani. Este posibil sa fie anumite
suparari, dar aceasta este situatia in Romania. Nu am vazut carti
proaste subventionate de Ministerul Culturii”, a spus Viorel Savin.
Cum istoria este singura care va dovedi valoarea si trainicia unei
opere literare, ramine de vazut cite dintre volumele aparute dupa
1990 sint creatii demne de istoria literara si cite vor ramine doar
simpla maculatura. (Constantin GHERASIM)

Comentarii